Filarmonica Moldova - Iași, înfăptuitoare testamentară a compozitorului Ciprian Porumbescu
De ceva vreme Biserica Ortodoxă Română comemorează an de an distincte personalități ale vieții spirituale, care, prin lucrarea și viața lor, au scris pagini de aur în istoria Ortodoxiei de pretutindeni. Se pare că binevenita inițiativă a Bisericii i-a inspirat pe ocârmuitorii țării, deoarece în acest an, printr-un proiect de lege votat de plenul Camerei Deputaților, în calitate de for decizional, au declarat anul 2023 drept Anul cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu. „Cu prilejul sărbătoririi «Anului cultural Dimitrie Cantemir și Ciprian Porumbescu», se organizează evenimente culturale, artistice sau educaționale dedicate celebrării vieților și operelor acestora”, prevede inițiativa legislativă promulgată de șeful statului la 12 ianuarie a.c.
Numeroase și frumoase manifestări spirituale și cultural-artistice organizate în țară au marcat în chip special pe cei doi mari români. Primul, domnitorul Dimitrie Cantemir, mare cărturar, compozitor și om politic, este comemorat la împlinirea a 350 de ani de la naștere și 300 de ani de la trecerea la cele veșnice. A doua personalitate omagiată în chip deosebit în 2023 este compozitorul Ciprian Porumbescu, de la a cărui înveșnicire s-au împlinit 140 de ani (6 iunie 1883), iar de la naștere, la 14 octombrie, 170 de ani (14 octombrie 1853).
Din multele evenimente comemorative le menționăm pe cele desfășurate la Suceava, locul obârșiei remarcabilului compozitor român, organizate de Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, cu sprijinul autorităților locale și centrale. Astfel, în perioada 19-21 octombrie, Centrul eparhial Suceava a găzduit Simpozionul Național „Ciprian Porumbescu, promotor al culturii române și al valorilor religioase”.
Iașiul, capitala culturală a țării, nu a pregetat să-și arate prețuirea pentru genialul compozitor Ciprian Porumbescu. Astfel, Filarmonica Moldova din Iași, aflată sub conducerea directorului general, domnul prof. univ. dr. Bujor Prelipcean, a sărbătorit „Anul cultural Ciprian Porumbescu” printr-un concert de excepție, susținut la Casa de Cultură a Studenților, vineri, 20 octombrie. Concertul vocal-simfonic, având ca temă principală, precum era de așteptat, creația compozitorului omagiat, a reunit, sub bagheta dirijorală a directorului general al Operei Naționale Române - domnul Daniel Jinga, orchestra și corul academic „Gavriil Musicescu”, precum și o garnitură de soliști deosebiți. Astfel, artiștii amintiți „au dat glas” uneia dintre cele mai cunoscute compoziții din țara noastră, Crai nou, prima operetă românească, pe muzica lui Ciprian Porumbescu și versurile lui Vasile Alecsandri.
Martor la eveniment, am rememorat bucuria și emoția ce le-au simțit cei dintâi auditori ai compoziției lui Porumbescu, interpretată în primă audiție la 27 februarie, 11 martie, după calendarul îndreptat, 1882, pe o scenă improvizată, în sala festivă a Gimnaziului Român din Brașov, Colegiul Național „Andrei Șaguna” de astăzi. De ce la Brașov? Pentru că, după ce Porumbescu Ciprian, fiul părintelui Iraclie, din Stupca, Suceava, a absolvit Facultatea de Teologie din Cernăuți, 1873-1877, unde a primit noțiuni elementare de armonie și de dirijat coral de la preotul Isidor Vorobchievici, renumit profesor și compozitor bucovinean, a continuat să studieze muzica în perioada 1879-1881, urmând cursurile Conservatorului din Viena, susținut financiar și de Mitropolitul Bucovinei de atunci, Silvestru Moraru Andreevici. Anul 1882 l-a găsit în țară, în Transilvania, ca profesor de muzică vocală la Școlile Române și dirijorul corului Bisericii „Sfântul Nicolae”. Tânărul compozitor, deși destul de bolnav, a avut și o rodnică activitate componistică: dovadă această lucrare de o frumusețe aparte, ce împletește folclorul românesc cu opereta clasică vieneză. Succesul primei reprezentări a fost atât de mare, încât spectacolul s-a reluat în următoarea zi, fapt netrecut cu vederea de presa vremii, care a adus elogii deosebite compozitorului, dar și artiștilor. „Gazeta”, un ziar local, titra: „Muzica ce a compus-o pentru Crai nou e vie, foarte plăcută și ne dovedește că a studiat cu multă diligență operele compozitorilor moderni: Offenbach, Genee, Strauss, Lecocq”. La această afirmație Porumbescu s-a văzut nevoit să răspundă astfel: „Îmi permit a declara că dacă este vorba de vreun componist pe care l-am studiat și-l studiez și acum cu multă diligență, atunci îmi permit a spune că componistul acesta e însuși poporul nostru român, care stă peste Offenbach, Genee, Suppé etc.” Unele însemnări ale vremii „numărau” peste o mie de spectatori la premiera operetei compuse de Ciprian Porumbescu. Profund mișcat de ovațiile primite, compozitorul ar fi afirmat: „Un asemenea popor plin de viață și de inteligență nu poate să dispară niciodată”. După copleșitoarea emoție și bucurie trăite, Ciprian scria părintelui Iraclie, tatăl său: „Astăzi am ajuns să-mi văd dorința împlinită, mi-am văzut visul cu ochii, am avut aplauzele frenetice pentru opul meu, am auzit chemând sute de voci, pline de entuziasm, numele meu, m-am văzut ridicat, lăudat, măgulit, laureat. Ce să mai zic, ce să mai aştept de la viaţa mea, de la viitorul meu?”
Aceeași emoție, aceeași bucurie, aceeași vervă românească erau prezente la finele săptămânii trecute și în sala Casei de Cultură a Studenților din Iași, unde corul și orchestra Filarmonicii Moldova, alături de soliștii Iustinian Zetea, Radu Ion, Oana Șerban, Alexandru Constantin, Andrei Petre și Daniela Cârstea, sub conducerea muzicală a maestrului Daniel Jinga, prin muzică și virtuozitate, au reușit să-l readucă printre noi pe nemuritorul Ciprian Porumbescu, refăcând atmosfera extraordinară din sala gimnaziului brașovean de acum 141 de ani.
Fără să exagerez, aș numi ceea ce am văzut la Iași un spectacol grandios, plin de simțire și farmec românesc. Alături de soliști și orchestră, corul Filarmonicii a strălucit ca un briliant. Aflat sub îndrumarea dirijoarei Consuela Radu-Țaga, lector universitar, corul a căpătat un suflu nou, păstrându-și totodată trăsăturile imprimate de-a lungul timpului, caracteristici de mare valoare, precum armoniile perfecte, prospețimea, legătura dintre trecut și prezent, repertoriul de înaltă clasă.
Pe lângă apreciata calitate artistică a spectacolului Crai nou, Filarmonica Moldova a îndeplinit și ultima dorință cu valoare de testament a lui Ciprian Porumbescu: „Vegheați să nu mi se piardă cântecele. Ele trebuie să trăiască, căci eu, iată, mă sting. Le las în dar neamului meu”.