Finalul unui târg început cu suflet

Cea de-a 17-a ediţie a Târgului internaţional "Gaudeamus - carte de învăţătură", desfăşurat anul acesta la Romexpo, între 18 şi 22 noiembrie, s-a încheiat. Organizatorii şi editurile, dar şi iubitorii de carte trag o linie şi fac socoteala: cu ce m-am ales? Cumpărătorii au ieşit, fără îndoială, cel mai bine. Programul pus la dispoziţie de edituri şi organizatorul Radio România a fost spumos.

Aproximativ 500 de evenimente culturale au stat la dispoziţia publicului: lansări de carte, discounturi semnificative la standuri, sesiuni de autografe ale celor mai însemnaţi scriitori ai momentului, dar şi donaţii de carte, muzică şi vin, dulciuri cât cuprinde ori manifestări, cum a fost cea care a debutat în chiar prima zi a târgului: Salonul Naţional de Creaţie şi Inventică pentru Tineret 2010, care adună cele mai importante creaţii ale tinerilor din toată ţara. Marele Will pe înţelesul tuturor Nici editurile nu s-au lăsat mai prejos. Încă din prima zi a târgului, discounturile au constituit "vânatul" principal al românilor care au cultul cărţii. Edituri mari ca Humanitas, Polirom şi Rao au practicat reduceri semnificative faţă de preţul din librării, în timp ce Editura Paralela 45 a ales discounturi de până la 40% şi aşa-numitele preţuri "la 5 lei". Dar noutatea de senzaţie pe care a adus-o Editura Paralela 45 a fost noua serie a Operelor lui William Shakespeare, cu traduceri într-o limbă română modernă, accesibilă cititorilor şi spectatorilor de azi. Noua ediţie românească reprezintă, potrivit lui George Volceanov, traducătorul şi îngrijitorul ediţiei, "un pas înainte în extinderea canonului shakespearian în limba română şi în sincronizarea culturii româneşti cu practicile editoriale anglo-americane". Primele două volume din noua serie de Opere ale lui William Shakespeare, "Sonete. Furtuna" şi "Hamlet", au fost lansate în primăvara acestui an. Neagu Djuvara, cel mai vândut autor la Humanitas Lansările, mai puţine ca în anii trecuţi, au constituit alt punct de atracţie pentru împătimiţii de carte, iar duminică după-amiază editurile au putut face deja un top provizoriu al celor mai vândute cărţi. Standul Editurii Humanitas a găzduit lansările volumelor "Cartea întrebărilor", de Ioana Pârvulescu, "Jurnal esenţial", de Monica Lovinescu, "Fluturele negru", de Radu Paraschivescu, "Patria mea A4. Poeme noi", de Ana Blandiana, "Aer cu diamante", de Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Traian T. Coşovei, Ion Stratan. Neagu Djuvara a susţinut o sesiune de autografe, la lansarea volumului său "Mircea cel Mare (zis "cel Bătrân") şi luptele cu turcii" (ediţie revăzută şi adăugită). De altfel, un top estimativ realizat duminică, ora 15:00, al celor mai vânduţi autori la standul Editurii Humanitas, arată că românii l-au preferat pe istoricul Neagu Djuvara, îndelung aplaudat la sesiunea de autografe de duminică. Acesta a recunoscut, în cadrul evenimentului, că a greşit în privinţa datei bătăliei de la Rovine a voievodului Mircea cel Bătrân, dată ce fusese stabilită la 10 octombrie 1394, pentru ca ulterior să fie rectificată cu 17 mai 1395. "Când un bătrân istoric află la bătrâneţe că a scris ceva greşit, trebuie să aibă curajul să nu facă pe prostul şi să se încăpăţâneze, cum sunt câţiva istorici care vor morţiş să spună că nu s-au înşelat. M-am înşelat! Nu din vina mea, mă rog", a mărturisit Neagu Djuvara, în cadrul sesiunii de autografe. Şi tot duminică, la ora 15:00, vânzările Editurii Humanitas arătau că cea mai căutată carte la stand a fost "Cartea întrebărilor", de Ioana Pârvulescu. Oferta editurii nu s-a restrâns, fireşte, doar la autorii români ori la cărţi în format tradiţional. A fost prezentă în rafturi seria de autor reînnoită a lui Mario Vargas Llosa, în timp ce Humanitas Multimedia a prezentat audiobook-uri noi, printre care "Privighetoarea şi trandafirul", de Oscar Wilde, în lectura lui Marius Manole, şi "Ghidul nesimţitului 2", de Radu Paraschivescu, în lectura lui Radu Beligan. Etichete cu versuri, pe sticle de vin La standul Editurii Polirom, acelaşi top provizoriu indica duminică, ora 15:00, preferinţele românilor pentru trei volume de excepţie: "Demonii vântului", de Daniela Zeca, "Muzeul Inocenţei", al laureatului premiului Nobel pentru literatură în 2006, scriitorul turc Orhan Pamuk , şi "Istoria Imperiului bizantin", în traducerea lui A.A. Vasiliev. Dintre volumele semnate de autori români care au fost lansate de Polirom la această ediţie a târgului au mai făcut parte: "La taifas", de Aurora Liiceanu, "Războaiele mele", de Adelin Petrişor, "Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc", de Vasile Ernu şi Bogdan-Alexandru Stănescu, şi "Literatura sub comunism. 1948-1964", de Eugen Negrici. Iar dacă invitatul de onoare al Editurii Polirom şi al târgului a fost scriitorul Norman Manea, la standuri, publicul a putut vedea şi alte personalităţi ale vieţii scriitoriceşti, dar şi gazetăreşti, care au acordat autografe în cadrul lansărilor lucrărilor lor. Jurnaliştii Grigore Cartianu şi Ion Cristoiu, fostul ministru al culturii Adrian Iorgulescu, principele Radu ori poetul Mircea Dinescu, care şi-a vândut, sâmbătă, noua carte de sonete "Femeile din secolul trecut", un CD cu piese în interpretare proprie, după versuri din volum, şi sticle cu vin pe care sunt lipite, în loc de etichete, versuri. Cartea, apărută la Fundaţia pentru Poezie "Mircea Dinescu", a costat la Gaudeamus, "la pachet" cu CD-ul şi o sticlă cu vin, 50 de lei. Poetul a declarat, pentru agenţia Agerpres, că "toată viaţa a cântat pentru sine". "Acum, la bătrâneţe, m-am gândit să nu mor şi să nu ştie lumea ce cantautor sunt eu", a mai spus el. Codul lui Eminescu, nu Codul lui Da Vinci Iar dacă aveţi impresia că autorii noi au invadat piaţa de carte şi clasicii sunt pe cale de dispariţie, ei bine, vă înşelaţi. La Editura Universităţii Hyperion a fost lansată duminică, la ora 16:00, în cadul Târgului Gaudeamus, cartea "Codul Lui Eminescu", al cărei titlu trimite şi la "Codul lui Da Vinci", volumul lui Dan Brown. Autorul, Felix Nicolau, propune "o exegeză care lămureşte definitiv natura raporturilor dintre titan, demon şi geniu în opera eminesciană" (Antonio Patraş), lăsând să se înţeleagă, prin numirea studiului său, că, dacă este ceva de decriptat prin literatură, aceasta trebuie să se refere strict la literatură, mai exact la literatura esenţială, care defineşte specificul unui popor, aşa cum este în cazul nostru Eminescu. Şi dacă chiar e necesar să ne intereseze ceva din literatură, interesul trebuie să înceapă cu literatura română. Noutăţi la editurile Patriarhiei La târgul de carte a participat şi Patriarhia Română cu volume apărute la toate cele trei edituri ale acesteia, anume Basilica, Trinitas şi Editura Institutului Biblic şi de Misiune. Printre noutăţi se numără "Conducătorul creştin înţelept", "Didahii", "Titulatura şi distincţiile onorifice acordate de Patriarhia Constantinopolului mitropoliţilor Ţării Româneşti (secolele XIV-XVIII)" dar şi numeroase cărţi din colecţia "Părinţi şi scriitori bisericeşti" şi volume ale unor importanţi teologi. "Toate cărţile pe care le-am avut la stand au fost la preţ de depozit", a spus părintele Emanuel Eugen Oprea, inspector eparhial şi coordonator magazine bisericeşti. (Silviu Dascălu)