Fitoterapia ulcerelor de stomac

Un articol de: Constantin Milică - 07 Decembrie 2014

Folosirea fitoterapiei în cazul bolnavilor de ulcer are o tradiţie milenară, fiind recomandate plantele medicinale cu principii active slab alcaline, antiinflamatoare, antiseptice, hemostatice, cicatrizante şi calmante, cu bune rezultate în stadiile preulceroase şi ulceroase.

La intrarea în iarnă, multe persoane din mediul rural suferă de dureri de stomac din cauza consumului, în exces, a vinului „natural“ care a depăşit limita de aciditate, devenind mai acru, prin oxidarea treptată, în condiţii greşite de conservare. Apar problemele de gastrite şi ulcere stomacale, mai frecvente de patru ori la bărbaţi decât la femei.

Boala ulceroasă este o suferinţă cronică a tubului digestiv, caracterizată prin apariţia unor inflamaţii şi eroziuni în mucoasa digestivă, de pe pereţii gastrici ai stomacului sau ai duodenului.

Frecvenţa bolii este mai mare în mediul sătesc, dar şi în mediile cu activităţi permanent stresante (aglomeraţii urbane cu agitaţii profesionale intense).

Principalii factori de agresiune asupra mucoasei sunt: hiperaciditatea gastrică, consumul de alcooluri tari, condimente iuţi, cafea şi tutun, excesul de medicamente chimice (aspirină, cortizon, fenilbutazonă etc.), stresul nervos şi stările de agitaţie, surmenaj fizic şi intelectual, regimul alimentar necorespunzător.

Tratamentele naturiste

Folosirea fitoterapiei are o tradiţie milenară, fiind recomandate plantele medicinale cu principii active slab alcaline, antiinflamatoare, antiseptice, hemostatice, cicatrizante şi calmante, cu bune rezultate în stadiile preulceroase şi ulceroase.

Sunt recomandate:

-infuziile din flori gălbenele, salcâm, muşeţel, flori şi frunze de frasin, frunze de dud, herba de sunătoare şi conuri de hamei;

- decocturi din rădăcini de tătăneasă şi ghimbir şi scoarţă măcinată de stejar.

Apiterapia

Pentru ulceraţii ale stomacului se recomandă :

- cură cu polen (câte două linguriţe de două ori pe zi, înainte de mese);

- propolis (două grame pe zi) sau tinctură de propolis 20% din care se iau câte 25 picături, de două ori pe zi, în şase linguri de apă, ceai sau lapte cald,

Regimul alimentar

Alimentaţia corectă are cel mai important rol în tratamentul ulcerului. Reţetele alimentare au scopul de a îndepărta spasmelor, reducerea acidităţii sucului gastric, reducerea inflamaţiilor mucoasei gastrice, calmarea durerilor, stimularea cicatrizării leziunilor.

Alimentele recomandate trebuie să fie uşor digerabile, în stare lichidă sau semilichidă, fin mestecate, pentru a evita producerea, în exces, a secreţiei sucului gastric.

În primele trei zile de la declanşarea fazei acute, se recomandă repaus alimentar absolut. Urmează alte trei-patru zile în care bolnavul va sta în pat şi va primi lapte, câte 200 ml la intervale de două ore ziua şi la patru ore noaptea. Dacă laptele nu este tolerat şi provoacă balonări sau diaree, se dă lapte diluat cu ceai sau cu apă alcalină, în care se adaugă o linguriţă de bicarbonat de calciu la o cană de lapte.

În următoarea săptămână, se trece la un regim controlat cu supe de orez strecurate, griş, fulgi de ovăz, ouă moi, piure de cartofi şi de legume fierte şi pasate.

Ulterior, se pot consuma:

- carne slabă de vacă, viţel, pasăre şi peşte slab (şalău, păstrăv, biban, ştiucă) preparate rasol în cantitate de 100-200 g/zi şi perişoare fierte;

-brânză proaspătă de vaci, caş, urdă, telemea desărată, lapte fiert cu făinoase, unt, smântână, frişcă proaspătă;

- legume proaspete, cartofi piure, fasole verde, salată verde, morcov, dovlecei şi supe de legume îngroşate cu orez sau griş;

- ouă proaspete fierte moi, ochiuri româneşti, budinci;

- zeama de varză dulce luată înainte de mesele principale;

- pâine albă veche de o zi sau prăjită, mămăligă, paste făinoase;

- fructe coapte dulci (cireşe, caise, piersice, pere, mere, prune, afine, fragi, zmeură) sau în compoturi şi sucuri.

Bune rezultate dă consumul de sirop din nuci verzi (două-trei linguriţe pe zi) şi crema preparată dintr-un albuş de ou, o linguriţă de zahăr şi o linguriţă de ulei de măsline, luată în fiecare dimineaţă, pe stomacul gol.

Sunt contraindicate alimentele care pot leza mucoasa gastrică prin consistenţa lor dură şi prin compoziţia chimică: crudităţi bogate în celuloză dură (varză albă, varză roşie, andive, ridichi, castraveţi, ciuperci, fasole boabe, mazăre uscată, linte), carne de porc şi vânat, grăsimi animale, untură, slănină, tocături, afumături, mezeluri, cârnaţi (excepţie şunca presată), sardele, rântaş, prăjeli, sosuri, maioneze, condimente iritante (hrean, ardei iuţi, boia, piper negru), murături, oţet, usturoi, ceapă, praz, cafea servită pe stomacul gol, alcooluri tari, concentrate zaharoase (dulceţuri, gemuri, bomboane, ciocolată, îngheţate), băuturi fierbinţi sau prea reci.

Se va mânca puţin, în 4-5 mese pe zi, la ore regulate, fără grabă, într-o atmosferă de linişte, lipsite de stări conflictuale. În fiecare seară, înainte de culcare, se recomandă un pahar cu lapte şi doi biscuiţi.

Regimul de viaţă

La bolnavii de ulcere se recomandă evitarea stresului, respectarea strictă a programului de muncă şi de odihnă. Se vor evita eforturile fizice şi intelectuale iar în timpul liber se vor face plimbări pe jos şi sporturi uşoare.

După fiecare masă este indicat un repaus de 30 minute, eventual cu o compresă caldă pe abdomen.

În perioadele cu hemoragii se pun comprese reci sau pungi cu gheaţă pe abdomen care se ţin timp de două-trei ore, cu pauze de una-două ore. În fazele dureroase, fără hemoragii, se aplică comprese calde pe abdomen cu decoct din flori de păducel sau frunze de salvie şi cataplasme calde cu parafină, nămol sau frunze de varză proaspătă precum şi băi de şezut.