Folclorul românesc, promovat în Serbia

Societatea de Limba Română din Voivodina (SLRV) şi Asociaţia Iniţiativa Culturală a Românilor din Serbia de Răsărit au organizat duminică, în localitatea românească Jitcoviţa - Serbia, un eveniment menit să sublinieze importanţa păstrării tradiţiilor autentice româneşti.

Un colocviu despre folclorul românilor a avut loc, duminică, în localitatea românească Jitcoviţa, situată în sudul Dunării, Serbia, evenimentul fiind organizat de Societatea de Limba Română din Voivodina (SLRV) şi Asociaţia Iniţiativa Culturală a Românilor din Serbia de Răsărit. La manifestare au participat profesori şi oameni de cultură din Serbia, România şi Bulgaria. În deschiderea evenimentului, preşedintele SLRV Lucian Marina a scos în evidenţă importanţa unui asemenea demers, primul de acest fel în regiune, care şi-a propus să contribuie decisiv la conservarea tezaurului popular românesc, la înlăturarea unor obstacole de minimalizare a acestuia în ceea ce priveşte eforturile minorităţii româneşti de a-şi proteja identitatea. "Acţiunea noastră vrea să încurajeze, în primul rând, cooperarea interculturală transfrontalieră între entităţi specializate în acest domeniu, iar, în al doilea rând, să le creăm oamenilor cadrul de manifestare a vocaţiei lor de a păstra nealterat materialul folcloric bogat, moştenit din străbuni", a precizat Marina. În cadrul colocviului, Mihai Blaj, din Covăsânţi, judeţul Arad, a vorbit despre tradiţiile pe cale de dispariţie din Banatul Sârbesc şi Banatul Românesc, această situaţie datorându-se în special "importului" de cântece, dansuri şi obiceiuri din alte zone ale lumii, promovate de diferiţi negustori ambulanţi autohtoni, dezinteresaţi de propria cultură. La rândul său, Stanişa Păunovici, renumit cântăreţ de muzică populară din Timoc, a arătat că românii dispun de un cântec românesc inegalabil în Europa, care vorbeşte despre durerile, bucuriile, ţarina şi viaţa oamenilor, care au supravieţuit prin vicisitudinile istoriei tocmai datorită acestuia. Nu doar folclorul este pe cale de dispariţie în aceste zone româneşti, ci chiar şi limba română, după cum afirmă liderul românilor din regiunile istorice din sudul Dunării, Timoc şi Morava, din Serbia de nord, Predrag Balaşevici. Acesta a susţinut că, din anumite cauze, cunoscute de altfel, "Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Rumâne (CNMNR) a ajuns în situaţia dramatică de a face jocul grupurilor de interese, ale căror priorităţi nu mai sunt conservarea, apărarea şi renaşterea culturii româneşti din aceste spaţii".