„G. M. Cantacuzino a găsit calea de a crea armonii între util şi frumos“
La Iaşi a fost evocat, în urmă cu două zile, arhitectul George Matei Cantacuzino în cadrul unui simpozion. Evenimentul a marcat împlinirea a 50 de ani de când maestrul a trecut la cele veşnice.
Sala "Dr. Iustin Moisescu" a Centrului eparhial Iaşi a găzduit sâmbătă Semicentenarul "George Matei Cantacuzino". La Cimitirul "Eternitatea" din Iaşi a fost săvârşită o slujbă de Parastas la mormântul maestrului de către pr. Ionel Roată, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Iaşilor, arhim. Dosoftei Şcheul, mare eclesiarh al Catedralei mitropolitane din Iaşi, alături de un sobor de preoţi şi diaconi. Semicentenarul "G. M. Cantacuzino (1899-1960)" a fost organizat cu sprijinul Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, în parteneriat cu Ordinul arhitecţilor din România, filialele Iaşi şi Vaslui, Uniunea Arhitecţilor din România, filiala Iaşi, Registrul Urbaniştilor din România, filiala Iaşi, Registrul Urbaniştilor din România - Regiunea Nord-Est şi Facultatea de Arhitectură "G. M. Cantacuzino" a Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi. Organizatorul principal al evenimentului a fost arhitectul Dragoş Ciolacu, cadru didactic la Facultatea de Arhitectură "G. M. Cantacuzino" a Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi şi vicepreşedinte al Uniunii Arhitecţilor din România, filiala Iaşi. Ultima lucrare a lui G. M. Cantacuzino În deschiderea Simpozionului dedicat lui G. M. Cantacuzino, arhitectul Şerban Sturdza, preşedintele Ordinului arhitecţilor din România, cel care a moderat evenimentul, a mulţumit Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei pentru că a găzduit manifestarea. În continuare, Înalt Preasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, a vorbit celor prezenţi despre întâlnirea dintre mitropolitul de atunci al Moldovei şi Sucevei, Iustin Moisescu, şi arhitectul G. M. Cantacuzino, care a proiectat cele două clădiri ale Centrului eparhial Iaşi. "Mitropolitul Iustin Moisescu l-a întâlnit pe G. M. Cantacuzino când acesta din urmă se apropia de vârsta de 60 de ani. Era trist şi bolnav, se accidentase cu câteva luni înainte în zona Mănăstirii Suceviţa. Era îmbătrânit înainte de vreme din cauza suferinţelor îndurate în închisorile de la Aiud. După ce a fost eliberat s-a bucurat de o libertate supravegheată, care avea să devină din ce în ce mai greu de suportat. Era în continuare considerat duşman al poporului. Datorită calităţilor sale îşi găsise o umilă slujbă în comisia monumentelor istorice, dar ochii stăpânirii comuniste au făcut în aşa fel încât să fie destituit. Acest lucru se întâmpla cu câteva luni înainte de întronizarea noului mitropolit la Iaşi. Mitropolitul Iustin Moisescu l-a întâlnit pe G. M. Cantacuzino când acesta executa ultima lui lucrare, şi anume clădirile Centrului eparhial Iaşi. G. M. Cantacuzino a plecat la Dumnezeu foarte devreme, lăsând un nume pe care colegii lui mai tineri îl recunosc ca fiind important în istoria arhitecturii sau picturii româneşti. G. M. Cantacuzino a găsit calea de a crea armonii între util şi frumos. Îl rog pe Dumnezeu, Cel care a adus lumea din nefiinţă la fiinţă, să ne dea puterea de a ne inspira din lucrarea de excepţie a înaintaşilor în diferite domenii", a spus IPS Părinte Mitropolit Teofan. "Cu gândul şi inima sunt alături de voi" Arhitectul Şerban Sturdza a transmis un mesaj sosit de la Londra pentru acest eveniment de la arhitectul Şerban Cantacuzino, fiul lui G. M. Cantacuzino. "În primul rând doresc să vă felicit şi doresc să mulţumesc autoarei Mirela Duculescu şi Editurii Simetria pentru splendida carte despre arhitectura tatălui meu, G. M. Cantacuzino, atât de frumos subtitrată "Arhitectura ca temă a gândirii". G. M. Cantacuzino a gândit mult şi a gândit bine. Ar fi putut să-şi realizeze gândurile, ca de exemplu la Mitropolia de la Iaşi. Am fost prin urmare profund mişcat să aflu că lansarea cărţii va avea loc la Iaşi în ambianţa Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi în prezenţa Înalt Preasfinţitului Părinte Teofan. Cu gândul şi inima sunt alături de voi", a transmis Şerban Cantacuzino. Au fost lansate revista numărul 4 "Repere", dedicată personalităţii lui G. M. Cantacuzino, şi volumul "G. M. Cantacuzino" (1899-1960) - Arhitectura ca temă a gândirii", de arhitect Mirela Duculescu. Revista "Convorbiri literare" va dedica, de asemenea, numărul din decembrie 2010 maestrului G. M. Cantacuzino, prin publicarea unor comunicări susţinute la simpozionul de acum două zile. La omagierea lui G. M. Cantacuzino au participat arhitecţi, oameni de cultură, artişti, preoţi, personalităţi publice, scriitori, etnografi, critici de artă care au evocat personalitatea marelui maestru, opera literară, artistică şi în mod special arhitecturală. "Totdeauna, despre personalitatea lui G. M. Cantacuzino se pot spune multe şi se găsesc lucruri noi de amintit. Arhitecţii, cât şi artiştii plastici, dar şi scriitorii revendică personalitatea lui. G. M. Cantacuzino este amintit în istoriile Literaturii Române, în enciclopediile artistice şi este asumat de breasla arhitecţilor. G. M. Cantacuzino a fost o personalitate complexă, un artist desăvârşit care a putut fi revendicat de toate breslele artistice. A fost un spirit polivalent, cu o operă literară deosebită, o operă artistică (picturi, grafică, desen) deosebit de valoroasă. La sfârşitul anilor â60 Biserica a fost cea care l-a sprijinit pe G. M. Cantacuzino pentru a-şi continua opera, lăsând moştenire oraşului Iaşi cele două clădiri din ansamblul mitropolitan", a amintit arhitectul Dragoş Ciolacu.