Generaţia adolescenţilor optimişti

Un articol de: Oana Nistor - 12 Octombrie 2016

Cei mai mulți adolescenți români sunt convinși că, după finalizarea studiilor, pot avea un viitor bun în România și de aceea nu se gândesc să plece în străinătate, după cum arată cel mai recent studiu realizat de Open‑I Research, și aceasta cu toate că organizatorii târgului internațional RIUF vorbesc despre un număr mare de liceeni interesați de facultățile din Europa sau Statele Unite.

„Față de acum câțiva ani, observăm că adolescenții au o viziune mai optimistă asupra viitorului și sunt mai încrezători că pot contribui la schimbarea în bine a societății„, a spus Adina Nica, reprezentanta agenţiei de cercetare Open‑I Research, care a realizat studiul la care facem referire. În același timp, târgurile educaţionale organizate chiar la începutul lui octombrie și care au venit cu oferte generoase pentru liceenii interesați să studieze în universităţi din străinătate au fost luate cu asalt de adolescenţii români. Potrivit organizatorilor Târgului Internaţional al Universităţilor RIUF, peste 5.000 de liceeni din toată ţara au venit să discute la Bucureşti, Iaşi sau Timişoara cu reprezentanţii a 50 de instituţii de învăţământ, din Europa şi Statele Unite.

Cu toate acestea, studiile recente relevă o mutaţie în modul de a gândi al adolescenţilor, care nu îşi mai văd viitorul doar în străinătate, ci înţeleg oportunităţile pe care le pot avea în România. Potrivit unui astfel de studiu, citat de www.portalinvatamant.ro, cei mai mulți dintre adolescenții români sunt convinși că dacă își finalizează studiile pot avea un viitor bun în România. Ei sunt optimiști în legătură cu viitorul lor, cred că își vor găsi cu ușurință locuri de muncă bune și nu se gândesc să plece în străinătate. Cercetarea arată că 85% din tinerii români sunt convinși că România este o țară în care pot atinge succesul și pot avea cariera mult visată şi doar 16% din respondenți ar pleca din România pentru un trai mai bun în străinătate. Mai mult, 73% din adolescenți își doresc foarte mult să contribuie, prin muncă, la schimbarea în bine a societății românești.

Studiul a fost realizat de agenția de cercetare Open‑I Research, la inițiativa Educația Azi, în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14 și 18 ani. „Față de acum câțiva ani, observăm că adolescenții au o viziune mai optimistă asupra viitorului și sunt mai încrezători că pot contribui la schimbarea în bine a societății„, a spus Adina Nica.

Schimbarea de atitudine a tinerilor români este vizibilă și în contextul succesului profesional. Studiul arată că majoritatea adolescenților români (84%) sunt convinși că pot primi recompense pe măsura eforturilor lor, iar 54% consideră că pot realiza ceea ce își propun, fără nepotisme. În plus, educația joacă un rol central în viața tinerilor, 85% din aceștia susținând că este cea mai importantă bază, pe care își pot construi succesul profesional.

În ceea ce priveşte stilul de viaţă şi pasiunile extraşcolare sau extraprofesionale, aproape toți ținerii (96%) își doresc vieți active și să se implice în activități sportive, artistice sau de voluntariat. În timpul liber, tinerilor le place să se implice în activități extrașcolare (39%), să practice un sport de care sunt pasionați (27%; 74% din băieți vs 53% dintre fete), să aibă activități artistice (25%; 56% din băieți vs 40% din fețe), să facă voluntariat pentru diferite cauze sociale/protecția mediului (23%) și să participe la olimpiade școlare (23%).

O parte din adolescenți au căutat moduri noi și moderne de a se exprima în mediul online, 13% din ei deținând un blog sau un canal de comunicare video de tip vlog. Este important de menționat că eşantionul adolescenților care a participat la studiu are anumite caracteristici: tinerii provin din familii în care nu s‑au întâmplat situații traumatice precum divorț, asistarea la abuz fizic/verbal sau alcoolismul unui părinte; părinții lor au relații bune, cu conflicte minore și rare, iar tatăl este implicat în relația cu ei. Studiul despre stilul de viață al adolescenților din România a fost realizat pe un eșantion reprezentativ național urban de 357 de adolescenți cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani.