Hepatotoxicitatea indusă de administrarea de medicamente

Din ce în ce mai frecvent în ultimii ani, s-a constatat că unele forme de hepatită sunt induse de administrarea de medicamente, fie printr-un abuz de medicamente, fie din cauza automedicaţiei sau a ingerării unor doze prea mari de medicamente

Frecvenţa reală a hepatitei induse de consumul de medicamente este greu de stabilit, deoarece efectul hepatotoxic poate fi descoperit după luni sau ani de utilizare. Deşi ficatul are o mare capacitate de regenerare, consumul constant din unele medicamente poate determina leziuni serioase, care pot fi uneori ireversibile. S-a constatat că la adulţii de peste 50 de ani cu afecţiuni hepatice cauza afectării hepatice o constituie consumul de medicamente la aproximativ 40% dintre cazuri. Pe măsură ce o persoană îmbătrâneşte, scade capacitatea ficatului de a metaboliza medicamentele, deci acestea vor rămâne mai mult timp în organism, ceea ce creşte riscul de apariţie a efectelor toxice. Dintre medicamentele cel mai frecvent incriminate în apariţia hepatitelor medicamentoase sunt analgezicele care se eliberează fără reţetă, cum sunt Aspirina, Ibuprofen (cu denumiri comerciale de Nurofen, Modafen, Marcofen, Paduden, Brufen, Motrin, Iblagin, Advil), Naproxen, Acetaminofen (cu denumirea comercială, cea mai cunoscută, de Paracetamol). Aceste medicamente pot determina leziuni hepatice, în special dacă sunt administrate frecvent sau dacă sunt administrate concomitent cu alcoolul. Prezenţa concomitentă a unei hepatite virale sau a unei afecţiuni hepatice severe (cum ar fi ciroza sau steatoza hepatică), consumul de alcool în cantităţi crescute (mai mult de două pahare de vin pe zi), existenţa unor defecte genetice la nivelul enzimelor hepatice care metabolizează medicamentele pot face ca pacientul sa fie mult mai sensibil la apariţia unei hepatite induse de administrarea de medicamente. Astfel, o persoană care are hepatită virală poate dezvolta manifestări de hepatotoxicitate chiar şi la doze normale de Acetaminofen. Consumatorii cronici de alcool care iau Acetaminofen în doze normale, au un risc foarte mare de a face insuficienţă hepatică. Diagnosticul de hepatită indusă de administrarea de medicamente este dificil, deoarece majoritatea pacienţilor sunt asimptomatici, deşi pot prezenta valori crescute ale transaminazelor. Chiar şi atunci când devin simptomatici, diagnosticul este dificil de pus, deoarece lipsesc elementele de specificitate. Înainte de a incrimina un medicament în apariţia hepatitei, trebuie excluse alte cauze, cum ar fi consumul de alcool, virusurile hepatitice A, B, C, D sau E, virusul varicelo-zosterian, colestaza intrahepatică. În cazul unei hepatite induse de consumul de medicamente este important de stabilit, în primul rând, intervalul de timp între începerea tratamentului şi apariţia afectării hepatice. Uneori, acest interval poate fi de câteva zile, alteori, de câteva luni sau ani. La persoanele de peste 50 de ani, riscul de apariţie a hepatitei medicamentoase este mai mare din cauza consumului cronic de medicamente pentru diferite afecţiuni. Caracteristic pentru hepatita indusă de medicamente este regresia simptomatologiei după întreruperea tratamentului. Uneori, simptomele se ameliorează în câteva zile, dar simptomatologia poate să reapară la readministrarea medicamentului. Orice medic ştie că administrarea unor medicamente poate determina leziuni hepatice, de aceea stabileşte doza în funcţie de particularităţile pacientului respectiv. Este bine ca fiecare medicament să fie administrat aşa cum a fost prescris de către medic: să nu se depăşească doza recomandată, chiar dacă simptomatologia nu pare să se amelioreze.