Icoana, cruce sfântă

La tine-ngenunchem smerit,
Cu suflet de năpaste obidit,

Ne porţi pe culmi de dragoste şi har
De dincolo de-al lumilor hotar.

Cobori până la noi, neprihănit,
În nimbul de lumină-nvăluit

Pe Cel ce s-a lăsat crucificat
Spre-a mântui al lumii vechi păcat.
De veghe stai, regină peste mituri,
În sfintele biserici şi în modeste schituri,

Icoană, cruce sfântă, semn senin -
Neîncetat creştinii ţi se-nchin’.

Nădejdi avem la tine, pur balsam,
Cu tine merge-ndureratul neam;

Icoană sfântă, de ni-i rău ori bine,
Ajută-ne să fim mereu cu tine!

În cugete aduci blânda lumină,
A chipului suav - rază divină,

Pe faţa noastră, caldă alinare -
Cu tine să trăim întru asemănare.