Ieromonahul Pimen Bărbieru

Provenea dintr-o familie numeroasă de credincioşi din Matca, Tecuci. Tatăl său a murit pe front în Războiul de Reîntregire, iar mama sa a fost răpusă de tifos.

A fost crescut de rude, apoi a intrat în cinul monahal, ajungând stareţ la Schitul Cetăţuia din Muscel. Ca preot, în acest vechi aşezământ, a descoperit moaştele schimonahului Ioanichie, trecut la Domnul în 1638. Părintele Pimen a rămas în Istoria Bisericii ca slujitorul care în 1948 a primit jurământul depus de membrii grupului de rezistenţă anticomunistă condus de fraţii Arnăuţoiu. Aceştia au jurat pe Sf. Evanghelie din Cetăţuia că vor elibera patria şi neamul "din ghearele fiarelor comuniste-bolşevice". Părintele Pimen i-a ajutat cu alimente, logistică şi i-a găzduit. Autorităţile comuniste l-au arestat în 1948. În 1950 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică. A fost purtat pe la Baia Sprie şi la Tg. Ocna, unde era unul dintre duhovnicii deţinuţilor. A fost eliberat în 1964, retrăgându-se la Mănăstirea Cernica, la Sitaru, apoi ca duhovnic la Pasărea, unde s-a reîntâlnit cu sora sa, maica Doroteea. În 1982 a trecut la cele veşnice.