În ciuda crizei, numărul televiziunilor din România va creşte

Data: 29 Decembrie 2008

▲ „Piaţa tv din România va creşte în 2009, dar criza se va resimţi“, a spus Răsvan Popescu, preşedintele CNA, într-un interviu acordat Mediafax ▲ Posturile tv vor resimţi criza economică în 2009, însă piaţa de televiziune din România va înregistra o creştere, fiind ajutată şi de noua Lege a audiovizualului, care a relaxat normele privind publicitatea, a mai spus Răsvan Popescu ▲

La un an şi jumătate de când a preluat conducerea CNA, Răsvan Popescu a spus că activitatea Consiliului a fost „complicată“ şi „agitată“. În 2008 CNA a aplicat posturilor de televiziune şi radio 139 amenzi, în cuantum de 750.000 lei, pentru încălcarea legislaţiei audiovizuale. Răsvan Popescu estimează că piaţa de televiziune din România va înregistra o creştere, în 2009, însă televiziunile vor resimţi criza economică. În acest sens, noua Lege a audiovizualului include prevederile noii Directive pentru serviciile media audiovizuale, care, prin relaxarea normelor privind publicitatea, va permite televiziunilor să realizeze venituri suplimentare, ca să poată face faţă crizei economice mondiale şi să poată începe investiţiile în transmisia digitală. CNA va începe anul viitor să lucreze la strategia de trecere la televiziunea digitală, care va determina o creştere de patru-cinci ori a numărului de posturi TV în România, a mai spus şeful CNA. Despre activitatea sa în primul an şi jumătate la şefia CNA, Răsvan Popescu a spus că, printre altele „a fost un an în care, poate, am atins cel mai important obiectiv al mandatului meu, respectiv integrarea în legislaţia internă a noii Directive pentru servicii media audiovizuale, în timp record“. Şeful CNA Răzvan Popescu a spus că s-a reuşit să se crească numărul inspectorilor, „astfel încât ne apropiem cu paşi mari de formula ideală, care înseamnă să acoperim absolut toate judeţele României cu birouri teritoriale“. De asemenea, Răzvan Popescu a precizat că s-a derulat în continuare parteneriatul cu Academia Română, în special în ceea ce priveşte programul destinat îmbunătăţirii calităţii limbii române vorbite la posturile de televiziune şi de radio. „Pentru a mări eficienţa demersului nostru şi a ţinti originea fenomenului de degradare a limbii române, ne-am dus către şcoală, profesori, acolo unde copiii învaţă să vorbească corect româneşte. Am iniţiat un protocol de colaborare cu Ministerul Educaţiei, care s-a concretizat în tipărirea unei lucrări, «Eşti cool şi dacă vorbeşti corect», cuprinzând exerciţii de gramatică «inspirate» de cele mai grave şi frecvente greşeli de limbă ale ziariştilor din audiovizual. Cartea urmează să fie distribuită în toate şcolile din România şi să fie folosită de profesori la orele de cultivare a limbii române sau la predarea cursului «Educaţia pentru media»“, a spus Răzvan Popescu. De asemenea, conform Mediafax, şeful CNA a mai spus că „am desfăşurat, singuri sau în parteneriat cu organizaţii ale societăţii civile, mai multe campanii destinate protecţiei minorilor sau educării publicului: «Nu lăsa copilul educat de televizor», «Realitatea se schimbă când conduci băut», «Campania pentru abordarea unui stil de viaţă sănătos - Puţin din fiecare şi multă mişcare», «Ridică mâna împotriva bătăii copiilor»“. Programul radiourilor centrale „se rezumă la matinalele în care, uneori, se practică şi un umor îndoielnic“ Referitor la piaţa radio şi TV, Răzvan Popescu a remarcat faptul că „CNA a continuat strategia de diversificare a peisajului audiovizual prin care urmărim să servim interesul public printr-o cât mai bună informare a cetăţenilor şi mărirea numărului de programe destinate comunităţilor. Au fost acordate 41 de licenţe audiovizuale de radio, 37 de licenţe audiovizuale de televiziune şi 74 de licenţe audiovizuale pentru televiziunile prin cablu“. Pentru piaţa radio, s-a constatat o cerere din ce în ce mai mare pentru diversificarea ofertei: „Sunt o serie de semnale negative şi în privinţa faptului că aproape că nu mai avem radiouri vorbite. Mare majoritate a radiourilor în teritoriu s-a transformat într-un soi de aparate care dau un playlist, poţi să asculţi multă muzică şi foarte puţină informaţie. Partea vorbită de reţelele centrale aproape că se rezumă la matinalele în care, uneori, se practică şi un umor îndoielnic. Toate astea sunt lucruri de natură să ne nemulţumească şi o să vedem la nivelul anului viitor ce măsuri se pot lua pentru ca lucrurile să se schimbe. În ce priveşte piaţa de televiziune, aici intervenţia Consiliului este decisivă prin integrarea în legislaţia internă a Directivei pentru servicii media audiovizuale, care, pe de o parte, le va permite să îşi sporească veniturile prin relaxarea normelor de publicitate, şi, pe de altă parte, sigur că deschide şi perspectiva digitalizării în România, lucru la care eram în urmă. Deocamdată, în România nu s-au acordat licenţe digitale. Sunt în derulare nişte programe experimentale, acum există în sfârşit cadrul legal pentru a putea să trecem la digitalizare. Asta înseamnă că în anul care vine avem ca obiectiv central elaborarea, împreună cu Ministerul Culturii şi Ministerul Comunicaţiilor şi ANC, a strategiei de trecere la televiziunea digitală. În urma elaborării acestei strategii, va putea fi implementat programul de trecere la televiziunea digitală, care va mări oferta de canale pe piaţă de patru-cinci ori“, a spus Răzvan Popescu. Şi numărul canalelor de televiziune va creşte: „Vom avea posibilitatea să avem mai multe canale şi, în acelaşi timp, va fi un beneficiu şi pentru cetăţean, care va recepta în condiţii mai bune“, a spus Răzvan Popescu, adăugând că „oferta va putea fi mult mai mare. În funcţie de tipul de tehnologie pentru care se va opta, numărul de canale în România va putea creşte de patru-cinci ori“.