În umbra lui Shakespeare în oraşul Baia Mare
O clădire situată în centrul vechi al municipiului Baia Mare, dar şi alte locuri din Maramureş vor intra în circuitul turistic al zonei datorită legăturii pe care o au cu Johannes Banfi Hunyades, presupus a fi unul dintre autorii care a influenţat opera lui William Shakespeare. Scriitorul băimărean Walter Ubelhart a descoperit conexiunea dintre Hunyades şi Shakespeare în timp ce lucra la monografia satului Băiuţ.
Clădirea situată în Piaţa Millenium a municipiului Baia Mare, care încă mai păstrează crenelurile şi arhitectura secolului al XVII-lea, este locul unde a trăit o vreme cărturarul Johannes Banfi Hunyades. Despre cel care se presupune a fi unul dintre autorii care au influenţat opera lui William Shakespeare scriitorul băimărean Walter Ubelhart a scris un roman istoric-documentar intitulat „În umbra lui Shakespeare”.
„E incredibil că, la mai bine de 400 de ani, clădirea din centrul oraşului Băia Mare a rămas în picioare şi ascunde o istorie prea puţin cunoscută, dar foarte vie în memoria arhivelor din Europa. Urbea era, în acele vremuri, locuită în mare parte de breslaşi - tăbăcari, fierari, croitori, postăvari, dogari, argintari şi măcelari, iar documentele din epocă amintesc de familia Hunyades. Clădirea, dar şi ansamblul clădirilor situate pe interiorul piaţetei arată o influenţă arhitecturală venită dinspre Italia, semn că cei care au trăit acolo au călătorit şi s-au inspirat din arhitectura unor ţări. Sub acoperişul clădirii se poate vedea şi acum o statuetă din piatră, destul de complicat construită cu uneltele acelor timpuri, care, văzută de jos, ai senzaţia că sprijină întreg ansamblul. Trebuie să ne bucurăm că oraşul are această preţioasă moştenire, care trebuie pusă în valoare, arătată şi vizitată”, a spus Walter Ubelhart, pentru Agerpres.
Scriitorul a precizat că, în colaborare cu o agenţie de turism locală, clădirea, dar şi alte locuri din Maramureş, pe unde a trecut personajul cărţii până să ajungă în Anglia, vor putea fi vizitate de turişti începând din acest an.
„În colaborare cu o agenţie de turism locală, clădirea, locurile din judeţ pe unde a trecut Johannes Banfi Hunyades vor putea fi vizitate de turiştii români şi străini. Aceştia vor beneficia de toate explicaţiile necesare, despre semnificaţia locului vizitat şi drumul parcurs de personajul nostru până să ajungă în Anglia, apoi să ajungă în grupul de coautori care se presupune că au contribuit la opera marelui William Shakespeare. Turismul de factură culturală e unul foarte apreciat în toată Europa, bine pus în practică, şi chiar în România avem două oraşe importante implicate în turismul cultural”, a declarat Walter Ubelhart.
El a mărturisit că a descoperit conexiunea dintre Hunyades şi Shakespeare în timp ce lucra la monografia satului Băiuţ, locul de naştere al mamei sale, iar faptul că satul avea, în anul 1600, monedă proprie i-a stârnit curiozitatea şi a ajuns să-i descopere pe Hunyades şi pe familia lui în documentele vremii.
`Lucru mai puţin cunoscut, în acele timpuri, arendaşii care deţineau mine plăteau muncitorii în monede proprii, iar documentele consultate arată că, în anul 1600, un argintar, creator de monede, care trăia în Baia Mare, părăseşte oraşul pentru a se stabili în Londra, unde în timp ajunge profesor la Colegiul Gresham. A fost primul indiciu că Hunyades e un om important (...). Documentele ne-au arătat că eroul nostru, (…) născut în anul 1577, urmează Schola Rivulina, o universitate recunoscută din Baia Mare, loc unde învaţă maghiară, germană, latină, dar şi engleză. Este pasionat de alchimie, de ştiinţele ezoterice, în general, şi e bun cunoscător al legendelor dacice, dar şi al celor din zona în care trăia, Maramureşul. Frânturi din aceste legende româneşti se regăsesc în porţiuni însemnate din opera lui Shakespeare, fiind abil compuse, aproape cifrat, dar e clară influenţa legendelor româneşti. Revine în Baia Mare, apoi pleacă spre Praga, stă o perioadă la curtea împăratului Rudolf al II-lea, renumit pentru că găzduia mulţi alchimişti. (…) Ajunge profesor la Oxford şi, ulterior, la Gresham. Moare la Amsterdam, în anul 1650, în drum spre casă, adică spre Baia Mare, la vârsta de 74 de ani”, susține scriitorul.