În zece ani, aproape 39% dintre profesori vor ieşi la pensie
Sistemele de învăţământ globale se confruntă cu un deficit de cadre didactice calificate, nu doar în mediile defavorizate. UNESCO estimează că până în 2030 este necesară suplimentarea cu cel puţin 8,3 milioane de profesori pentru a asigura învăţarea în învăţământul primar şi secundar.
Şcoala românească, ca de altfel toate sistemele şcolare din Europa şi din întreaga lume, nu dispune de fonduri suficiente, consecinţe ale acestei realităţi fiind clasele aglomerate şi resursa umană de calitate care lipseşte în special în mediile defavorizate. Potrivit unui raport Teach for All Europe, publicat la începutul acestui an, „este tot mai dificil să recrutezi şi să păstrezi cadrele didactice, din cauza condiţiilor de angajare necompetitive”, iar în acelaşi timp „aproximativ 250 de milioane de tineri din Europa nu au competenţe de bază de citire, scriere şi matematică”.
În România, 6 din 10 copii din medii vulnerabile nu se descurcă să scrie sau să citească, iar situația este agravată mai ales de faptul că în aceste comunităţi sărace şi greu accesibile din punctul de vedere al infrastructurii rutiere există şi un deficit de cadre didactice calificate. În consecinţă, subliniază Teach for Romania, normele sunt acoperite „prin preluarea suplimentară de către cadrele existente, suplinitori sau prin plata cu ora, calitatea actului educațional fiind extrem de scăzută”.
UNESCO estimează că până în 2030 ar fi necesară suplimentarea cu 3,2 milioane de cadre didactice pentru a asigura învăţământul primar universal şi cu 5,1 milioane de profesori pentru asigurarea învăţământului secundar general (gimnazial). În anul 2020 erau 5,2 milioane de învăţători sau profesori angajaţi în învăţământul primar, secundar sau gimnazial din Uniunea Europeană, însă problemele apar pe categorii de vârstă. Nu mai puţin de două milioane de profesori se încadrează în categoria de vârstă 50+ (39% din totalul forţei de muncă din învăţământ), iar aceştia, în mai puţin de 15 ani, vor ieşi la pensie şi, teoretic, ar trebui să fie înlocuiţi cu profesori tineri.
Cel puţin în România, se constată o lipsă de interes a absolvenţilor de facultate în a urma o carieră didactică. Potrivit Eurostat, doar 388.000 de profesori aveau, anul şcolar trecut, mai puţin de 30 de ani, în toate cele trei cicluri de învăţământ (7% din totalul forţei de muncă din învăţământ).
În Uniunea Europeană, numărul mediu de elevi repartizaţi unui singur învăţător sau profesor din ciclul primar, secundar sau gimnazial era, în 2020, de 12,3 elevi, cel mai mare raport fiind în Ţările de Jos, 16,5 elevi la un profesor, în Franţa, 14,9, şi în România 14,3 elevi la un profesor, după cum arată datele publicate de Eurostat şi citate de Agerpres. La polul opus, în Luxemburg sunt repartizaţi 7,1 elevi la un profesor, în timp ce în Grecia sunt 8,5 elevi la un profesor, iar în Malta 8,8 elevi la un profesor.
În România, personalul didactic în anul şcolar/universitar 2021-2022 însuma, potrivit Institutului Naţional de Statistică, aproape 238 de mii de persoane, ponderea personalului didactic de sex feminin fiind majoritară (82,4%). (O. N.)