Iubirea smerită şi milostivă îi alungă pe demoni

Un articol de: Ioan Bușagă - 06 Iulie 2015

În Biserica Ortodoxă, ieri, 5 iulie, a fost Duminica a 5-a după Rusalii sau a Vindecării celor doi demonizaţi din ţinutul Gadarei (Sf. Ev. Matei 8, 28-34, 9, 1). Înţelesurile duhovniceşti ale acestei pericope evanghelice au fost tâlcuite de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după săvârşirea Sfintei Liturghii, în Paraclisul istoric „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Reşedinţa Patriarhală.

Evanghelia acestei duminici, a sublini­at Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, reliefează trei realităţi deosebite, şi anume dumnezeirea Domnului Iisus Hristos, dorinţa Sa de a-i elibera pe oameni de puterea duhurilor rele şi mustrarea celor prea lacomi după lucrurile materiale, în dauna vieţii spirituale. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat că cei doi oameni care se aflau în pute­rea demonilor trăiau în afara cetăţii, în morminte, pentru a arăta starea morţii lor spirituale, şi erau plini de răutate şi violenţă faţă de alţi oameni, din cauza lucrării duhurilor rele care îi robesc, dezorientează, înstrăinează şi dezumanizează pe oameni. De aceea, din iubire smerită şi milostivă faţă de firea umană chinuită şi înrăită, Mântuitorul Iisus Hristos i-a vindecat pe cei doi oameni demonizaţi, iar duhu­rile rele, chinuite de simpla prezenţă a Domnului Iisus Hristos, au mărturisit dumnezeirea lui Iisus, strigând: „Ce ai Tu cu noi, Iisuse, Fiul lui Dumnezeu? Ai venit aici mai înainte de vreme ca să ne chinuieşti?Î (Matei, 8, 29). „Venind în lume şi scoţând demonii din oameni, Domnul Iisus Hristos pronunţa deja un început de judecată înainte de Judecata finală a lumii. El începea deja eliberarea lumii de sub stăpânirea diavolului, iar această lucrare a Sa era considerată ca o judecată înainte de vreme. Domnul Iisus Hristos îi chinuieşte prin prezenţa Sa, prin contrastul dintre iubirea Lui milostivă şi răutatea lor agresivă faţă de oameni. Iubirea Lui smerită şi milostivă îi chinuia pe demonii care nu iubeau pe oameni, ci îi urau şi căutau să-i împiedice să trăiască în armonie unii cu alţii. De aceea, Sfânta Scriptură şi Sfinţii Părinţi ai Bisericii numesc adesea pe demoni «ucigaşi de oameni», «vrăjmaşi» sau «chinuitori ai oamenilor»”, a spus Patriarhul României.

Evanghelia Duminicii a 5-a după Rusalii mai evidenţiază faptul că valoarea spirituală a omului întrece orice valoare materială sau comercială, de aceea, Mântuitorul Iisus Hristos le-a dat voie demonilor să intre în turma de porci, care apoi s-a aruncat în mare, înecându-se, pentru a arăta puterea limitată a duhurilor rele şi pentru a-i mustra pe oamenii cetăţii Gadara care erau stăpâniţi de patima lăcomiei, şi nu de iubirea faţă de cei chinuiţi de demoni.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a mai subliniat că lucrarea Mântuitorului Iisus Hristos de eliberare a oamenilor de duhurile rele se continuă în Biserica Sa, în Trupul Său tainic, iar lucrarea aceasta de eliberare sau de vindecare a sufletului omului de păcate şi patimi cuprinde în ea „o luptă duhovnicească între duhul lui Hristos, primit la Botez, şi duhurile rele, care urăsc pe credinciosul smerit, iubitor de Dumnezeu şi de semeni”. „Când ne îndepărtăm de Hristos, când rugăciunea slăbeşte, credinţa se răceşte, dragostea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele scade, atunci ne aflăm în primejdie. De aceea, eliberarea omului de duhurile rele se săvârşeşte prin credinţă puternică, rugăciune fierbinte şi post aspru, ca pregătire pentru primirea Sfintei Taine a Maslului sau ungerii bolnavilor şi ca pregătire pentru citirea de către preot a molitfelor Sfântului Vasile cel Mare şi ale Sfântului Ioan Gură de Sur, care sunt rugăciuni de alungare a duhurilor rele şi necurate din oamenii chinuiţi de ele. Aceste rugăciuni trebuie citite nu oricând şi oricum, ci după o pregătire duhovnicească deosebită în stare de post, smerenie, pocăinţă şi curăţie duhovnicească dobândită prin spovedanie”, a explicat Preafericirea Sa.