Izvorul Tămăduirii sufletești și trupești

Și în 2025, Biserica Ortodoxă Română a fost cel mai mare filantrop din țară, prin activitățile sociale pe care le-a desfășurat. Anul 2026 se anunță dificil, așa că trebuie reînnoite eforturile în beneficiul celor mai defavorizați dintre români. Am mers la Biserica Mavrogheni, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, și am stat de vorbă cu părintele paroh Radu Petre Mureșan pentru a afla ce acțiuni sociale se desfășoară în parohie.

Parohia colaborează cu asociații și fundații care pot să ofere produse alimentare și de igienă pe care le direcționează acolo unde este cea mai mare nevoie. „De 12 ani avem programul «Fă Rai din ce ai!», pe care l-am implementat inițial cu Departamentul de tineret al parohiei în sprijinul Așezământului Pro Vita de la Valea Plopului, în județul Prahova. Acolo sunt crescuți și educați foarte mulți copii cărora le trimitem haine, produse de strictă necesitate și alimente neperisabile care le sunt de mare folos. Așe­zământul este o gazdă primitoare pentru copii abandonați, pentru mame aflate în criză de sarcină sau victime ale violenței domestice și chiar pentru bătrâni singuri, fiind ajutate în acest fel aproximativ 500 de persoane. Părintele Nicolae Tănase, sufletul acestei lucrări filantropice de anvergură, a vizitat parohia noastră de mai multe ori. La rândul nostru, am organizat mai multe activități în sprijinul copiilor de acolo, inclusiv un concert cu cunoscuți interpreți de muzică populară în sala «Horia Bernea» a Muzeului Țăranului Român. Iar enoriașii parohiei noastre s-au bucurat de colindul copiilor de la Valea Plopului, în ziua de Sfântul Andrei. Mulți credincioși ai parohiei trimit periodic bănuți pentru acești copii. În plus, sunt multe parohii din București care știu că organizăm transporturi la Valea Plopului - am avut și două transporturi pe săptămână -, așa că ne aduc obiectele sau alimentele strânse de ei, mai ales în preajma sărbătorilor. De multe ori am direcționat haine și jucării de la firme și magazine care ne-au sponsorizat, fie către acest așezământ, fie către Asociația «Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil» din Slobozia, județul Giurgiu, care sprijină femeile victime ale violenței domestice, fiind o filială a Așezământului de la Valea Plopului”, ne-a declarat părintele profesor Radu Mureşan.

Transporturile sunt subvenționate de parohie. Mai exact, se plătește motorina, pentru că restul se face prin voluntariat. Consilierul parohial George Rusu a făcut până acum câteva sute de transporturi la Valea Plopului; recent, i s-a alăturat Claudiu Herea, prieten al parohiei. Și nu e puțin lucru, căci sunt peste o sută de kilometri până acolo și se pierde o jumătate de zi la un transport, dacă adăugăm încărcatul și descărcatul obiectelor și produselor.

Destinațiile filantropiei

Părintele ne-a vorbit și despre soluția pentru o situație întristătoare: „De fiecare dată când avem pomenirea celor adormiți, organizăm câte un transport special la Valea Plopului cu prinoasele pe care le aduc enoriașii noștri. ­George Rusu are o mașină frigorifică pentru mâncare perisabilă și, de cum o văd, copiii de la așezământ se bucură: «A venit coliva! A venit coliva!» Astfel, reușim să evităm o situație neplăcută, și anume să găsim colivă în tomberoanele de gunoi, așa cum din nefericire se întâmpla din cauza oamenilor cu pretinse nevoi speciale, care selectează din ce primesc, iar restul aruncă, lucru foarte dureros”.

Parohia Mavrogheni ajută cât poate și Centrul de îngrijire și asistență pentru persoane adulte cu dizabilități „Sfântul Vasile”, de pe strada Barbu Ștefănescu Delavrancea, care aparține de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Sector 1. Unii dintre rezidenți nici nu pot mesteca, așa că au nevoie de mâncare pasată. „Am vorbit cu doamnele din Comitetul parohial, care sunt «albinuțele» noastre, foarte implicate, și ele mi-au spus: «Părinte, mai bine le ducem iaurturi, brânză de vaci, înmuiem biscuiți, ca la bebeluși». În perioada pandemiei n-am putut să le trimitem mâncare, așa că am îndemnat enoriașii care făceau parastase să ofere o masă caldă, care s-a gătit acolo pentru cei aproximativ patruzeci de rezidenți ai centrului și pe care o binecuvântam. Am făcut întotdeauna ceea ce s-a cuvenit și să știți că este mare ajutor”.

Înainte, biserica avea în grijă și Centrul pentru copii orfani «Sfântul Iosif», de pe bd. Kiseleff, ținând tot de DGASPC Sector 1, dar clădirea a fost retrocedată și s-au mutat. „Când erau aici, copiii veneau la slujbă duminica și știți cum sunt copiii, poftesc, așa că le-am spus doamnelor să nu fie atât de stricte, să ofere celor mici din prinoasele de pe masă imediat după ce primeau Sfânta Împărtășanie”.

Când am stat de vorbă cu părintele, tocmai se pregătea un transport către şcoala profesională specială pentru deficienți de vedere din strada Austrului, una dintre destinațiile ajutoarelor plecate de la Biserica Mavrogheni.

Biserică, grădiniță, centru medical

Biserica are în curtea ei și o grădiniță al cărei nume este „Sfântul Dumitru”-Mavrogheni. „Când am venit eu, în 2014, era închisă, pentru că nu aveam cadre didactice, n-aveam un plan educațional, n-aveam director, ­n-aveam nimic. Aveam doar o clădire în care erau infiltrații mari prin tavan, așa că primul lucru a fost să schimbăm acoperișul. Pe urmă, încet-încet, după obținerea tuturor avizelor și autorizațiilor necesare, că este vorba de o întreagă procedură, am reușit s-o acredităm în 2017. Având sprijinul Arhiepiscopiei Bucureştilor, am reușit să montăm și ferestre velux în acoperiș, să fie lumină în dormitoare, grădinița funcționând cu orar prelungit, orele 8-18. Mâncarea este servită în sistem catering, deoarece nu ne putem permite un bloc alimentar. Sunt aproximativ 40-50 de copilași, în 4 grupe, aduși inclusiv din zonele limitrofe Bucureștiului, părinții lucrând în apropierea noastră. Și primim și copii cu nevoi speciale, unii cu profesori însoțitori, încercând să-i integrăm printre ceilalți”.

Până la acreditare, parohia a sprijinit financiar grădinița, care acum este autonomă, funcționând pe baza unei taxe modice, ca să sprijine familiile care-și doresc copii, și chiar va contribui la refacerea curții comune, programată pentru acest an. În fiecare vineri se slujește Sfânta Liturghie special pentru cei din grădiniță, care sunt apoi împărtășiți. „Majoritatea lor, când vin în fiecare dimineață, întâi intră cu părinții în biserică și se închină, apoi merg la grădiniță!”

Grădinița are 9 angajați care lucrează în două schimburi. Personalul este foarte tânăr și, în bună parte, după ce s-au angajat, s-au căsătorit și au avut copii, dovadă că la inspecția de reevaluare, mai mult de jumătate din personal, inclusiv directoarea, se afla în concediu postnatal! „Inspectorii s-au minunat: «Părinte, ce se-ntâmplă aici la dumneavoastră, ce slujbe faceți!?»”, râde parohul, adăugând: „Le-am explicat că s-au îndrăgostit de profesie și au băut apă din Izvorul Tămăduirii!”

Cât despre Centrul medical de recuperare a copiilor cu sindrom Down și autism („dar și cu alte nevoi speciale”, precizează pr. Radu Petre Mureșan), ridicat în curtea Bisericii Mavrogheni, clădirea este în faza de recepție, cu toate instalațiile gata, urmează terminarea curții: „Între timp am depus un proiect european pentru dotări - aparatură medicală, aparatură de recuperare, mobilier, funcționare - pentru 4 ani, ca să îl putem licenția”.

Centrul va funcționa în regim de policlinică, cu consultații și terapii; în subsol este un bazin hidro-kinetoterapeutic, la parter terapie ocupațională, la etajul unu terapie senzorială, iar sus două cabinete stomatologice, cu bloc de sedare îndeplinind absolut toate condițiile necesare, un cabinet oftalmologie și unul ORL. „Probabil vom avea inclusiv o salvare pentru situații speciale.”

Totul contra cost? „Nu, noi ne dorim ca toate serviciile medicale să fie gratuite din punctul de vedere al pacienților. Asociația «Izvorul Tămăduirii Mavrogheni», înființată cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, este cea care va primi codurile CAEN medicale și pe cele de recuperare, iar serviciile vor fi decontate prin CNAS și Ministerul Muncii. Vor lucra, în două schimburi, aproximativ 30 de medici, asistente, terapeuți, personal de îngrijire și administrativ. Estimăm că doar salariile, cu taxele aferente, vor însuma o sută de mii de euro pe lună, la care se adaugă, desi­gur, materialele și costurile cu întreținerea clădirii. „Din fericire, avem un proiect cu surse de energie regenerabile, mai exact pompe de căldură cu 53 foraje la 120 de metri, care funcționează deja și, acum, iarna - e drept, la o temperatură interioară de numai 10-15 grade - ne costă doar cinci sute de lei pe lună la o mie de metri pătrați! O pompă de căldură consumă cam cât un bec normal, iar sistemul e garantat 30 de ani. Oricum, și centrul, și grădinița, și biserica au backup la toate: apă, curent, gaze.”

După ce centrul va fi licențiat, el va oferi și servicii pentru beneficiarii DGASPC, cu care parohia are un protocol de colaborare, ca și cu alte asociații de profil. Se află de asemenea în pregătire un site al centrului medical, asemănător cu cel al policlinicilor bucureștene mari, iar beneficiarii care se programează vor fi anunțați prin SMS că sunt așteptați.

Pe urmele unui domnitor al săracilor

„E un început”, spune părintele cu modestie, „probabil că întotdeauna se pot face lucrurile mai bine. Noi ne dorim să îmbinăm ceea ce scrie pe clădire, «Sanitas per aquam», (Sănătate prin apă) cu tema agheasmatarului din vecinătatea centrului, gândit să fie Altar de vară, fântână publică și baptiseriu. Pentru că, dincolo de terapia prin apă și de toate celelalte metode și tehnici de vindecare pe care ni le oferă știința astăzi, lucrarea care se va face în acest centru Îl mărturisește pe Mântuitorul Hristos - Apa vieții și Doctorul sufletelor și al trupurilor noastre”,

L-am mai întrebat pe părintele Mureșan în ce fel ajută parohia nu doar grupuri instituționalizate de persoane defavorizate, ci și persoane singure, sărmani, oameni ai străzii. „Doamnele din Comitetul parohial reușesc să adune alimente și sume mai mici de bani, de pildă prin recentul târg de mărțișoare, iar la hram, când îmbuteliem peste 3.000 de sticle cu agheasmă, mai lasă lumea câte un bănuț, pe care-l folosim la acțiunile sociale, împreună cu ce se adună la cutia milei. Se mai fac și colecte, de pildă de Crăciun sau de Duminica Ortodoxiei, cum ne-a îndemnat Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Au fost pachete bogate, cu tot ce trebuie să aibă omul pe masă de sărbători, undeva la 150 de lei de pachet. În rest, dacă se primesc solicitări pentru ajutorare, Consiliul parohial poate decide până într-o anumită sumă, iar dacă suma e mai mare, trebuie să cerem aprobarea Centrului eparhial. Am avut și cereri pentru ghete ortopedice sau alte lucruri similare. Ne solicită ajutorul chiar și persoane care s-au mutat din parohie! Dacă apare un caz grav, de pildă cineva bolnav de cancer, parohia se mobilizează ca un stup de albine și găsim soluții. Iar dacă e vorba despre o situație pe termen lung, persoanele respective sunt îndrumate către Protoieria Sector 1 Capitală, unde li se face dosar social. De asemenea, parohia noastră sprijină cu sume importante Asociația Filantropia și cantina pentru săraci a Protoieriei Sector 1 Capitală. E firesc să facem asta, pentru că și ctitorul nostru, domnitorul Nicolae Petre Mavrogheni, i-a sprijinit pe cei nevoiași. La fiecare hram vin familii de romi care-și întind păturile pe iarbă și împart sarmale, cafea și tot ce au pregătit acasă. Totul este foarte frumos, civilizat, iar curățenia pe care o lasă în urmă este impecabilă. I-am întrebat cum de vin tocmai aici și mi-au spus: «Noi știm așa din moși-strămoși!» M-am documentat și am aflat că Nicolae Petre Mavrogheni a dat un decret domnesc prin care cerea ca romii să fie catehizați, botezați, cununați, iar pentru acestea preotul să ia doar o pâine! Așa că s-au atașat de el, care a fost un domnitor al săracilor. În schimb, pe boieri i-a cam deranjat...”