Lucrări din colecţia de obiecte de artă a Palatului Patriarhiei
De-a lungul timpului, au ajuns prin diverse împrejurări în colecția Palatului Patriarhiei mai multe tablouri și obiecte de artă, atât religioasă, cât și laică, având drept autori artiști valoroși români. Vă prezentăm aici câteva dintre aceste opere.
În arta românească, Anna Roth a reprezentat un gen artistic aparte, acela al broderiei cu caracter religios şi împodobirea stofelor. Artista, născută la Brăila, a venit la Bucureşti pentru a studia pictura la Academia de Belle-Arte, dar nefiind acceptată la clasa de pictură în ulei, s-a dedicat broderiei, ceea ce i-a schimbat viața. Familia regală (Carol I și regina Elisabeta) i-a comandat o serie de broderii de mari dimensiuni pentru decorarea Castelului Peleş, iar de atunci stilul său a fost apreciat și pus în valoare. În 1894 şi-a deschis un atelier propriu, iar la recomandarea reginei Elisabeta a fost numită profesoară titulară a Catedrei de broderie artistică a Azilului „Elena Doamna”. Printre realizările ei se numără epitaful Pogorârea Domnului în mormânt, aflat la Mitropolia din Bucureşti, broderia reprezentând Buna Vestire de la Mănăstirea Curtea de Argeş, trena rochiei purtate de regină la încoronarea ţarului Nicolae al II-lea, decoraţiunile brodate ale Bisericii evanghelice din Bucureşti, panoul dăruit ţarului reprezentându-l pe Sfântul Nicolae, evantaiul surorii împăratului Germaniei Wilhelm al II-lea, marea draperie a tronului din noul Palat Regal din Bucureşti construit în timpul domniei regelui Carol al II-lea.
În biserica mare a Mănăstirii Sinaia este expus un epitaf realizat de Anna Roth, doamna de curte a reginei Elisabeta. Lucrarea a fost brodată în mătase și fir de aur pe o țesătură de bumbac, între anii 1897 și 1900. Un epitaf dăruit Catedralei Episcopale de la Galaţi datat 1906 cu ocazia sfinţirii acesteia se află în colecţia Muzeului Istoriei Culturii și Spiritualităţii Creştine din Palatul Episcopal. Broderiile confecţionate de Anna Roth sunt apreciate la Londra şi la Paris de către marile case de modă. În 1905, la Paris, la Pavilionul Marsan, se deschide expoziţia de broderie a Annei Roth, cea care conducea atelierul de broderie. Despre expoziţie scrie elogios întreaga presă franceză. Expoziţia poartă numele „Broderii Carmen Sylva”. Domeniul Segenhaus, pe care Elisabeta îl moşteneşte în 1902, deţinea o importantă colecţie de broderii semnată de aceeaşi Anna Roth.
În colecţia Palatului Patriarhiei, pe lângă epitaful despre care am vorbit și care are dimensiunile de 150 cm x 127 cm, mai există și un al doilea, lucrare unică de mare excepţie, având dimensiunea 254 cm x 202 cm, la care se spune că a lucrat aproximativ 10 ani.
„Sfânta Familie” - având drept original tabloul „Santa Family”, care aparţine pictorului William-Adolphe Bouguereau - este o altă lucrare care se află în colecţia Patriarhiei și a fost realizată de Sava Henția la Paris, în 1891. Este ulei pe pânză, cu dimensiunea 139 cm x 111 cm. Sava Henția (1848-1904) a fost studentul pictorilor Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman la Școala de Arte Frumoase din București. Între 1899 și 1903, a fost primul profesor al renumitei plasticiene Ottilia Michail Oteteleșanu, devenită ulterior consilier artistic al Patriarhiei Române, ea fiind și autoarea icoanelor emailate din Catedrala Patriarhală.
„Coborârea de pe cruce”, având la bază originalul „The deposition of Crist” (Jusepe de Ribera), este o pictură din colecția amintită, realizată de pictorul român Sterie Becu. Lucrarea este tot ulei pe pânză, precum originalul, cu dimensiunea de 178 cm x 125 cm și este o copie realizată de Sterie Becu la Paris în anul 1923. Sterie Becu împreună cu Ion Trăjănescu, fiind de profesie arhitecţi, au realizat planurile de construcţie ale Bisericii Madona Dudu din Craiova între 1929 și 1942.
„Sfântul Sebastian”, alt tablou din colecția de artă a Palatului Patriarhiei, este inspirat de celebra pânză „Sant Sebastian”, a lui Guido Reni (1575-1642), pictată în 1616 și care se află în Muzeul Luvru din Paris. Prezenta lucrare este ulei pe pânză și are dimensiunea de 170 cm x 132 cm (se fac cerectări pentru aflarea autorului).
Lucrarea „Dreptatea și Divina răzbunare a criminalității”, tot din colecţia Palatului Patriarhiei, este o copie realizată de pictorul Nicolae Grigorescu după „Justice & Divine Vengeance Pursuing Crime” a lui Pierre Paul Prud’hon (1759-1823), pictor francez. Tabloul românului este ulei pe pânză, cu dimensiunile 292 cm x 246 cm, și a fost pictat în 1861, când tânărul Grigorescu a fost la Paris, pentru studiile la Școala de Belle-Arte, unde frecventa atelierul lui Sebastien Cornu și era coleg cu pictorul Pierre-Auguste Renoir, unul dintre creatorii curentului impresionist.
După lucrarea „Santa Family”, realizată de pictorul olandez Rembrandt (1606-1669), aflată în prezent la muzeul din München, Ștefan Luchian (1868-1916) a realizat lucrarea „Sfânta Familie”, ce se află și ea în colecția de la Palatul Patriarhiei. Prezenta lucrare a fost pictată de Luchian în vremea cât s-a aflat la München și a studiat două semestre la Academia de Arte Frumoase. Lucrarea a fost realizată în anul 1890, este tot ulei pe pânză și are dimensiunile 189 cm x 130 cm.