Mai puţine ore la clasă, în proiectul Legii Educaţiei

Elevii de gimnaziu şi liceu vor face, potrivit proiectului noului Cod al Educaţiei, între 22 şi 30 de ore săptămânal, a spus ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, Ecaterina Andronescu. Elevii vor putea să conteste notele obţinute. „Carta şcolii“ va fi „legea“ prin care se va conduce o şcoală. Codul Educaţiei nu prevede incompatibilitatea ca politicienii şi liderii de sindicat să poată ocupa funcţii de directori de şcoli.

„În gimnaziu şi liceu se vor face între 22 şi 30 de ore săptămânal, întrucât elevul trebuie să fie în contact cu profesorul pentru a înţelege cât mai bine disciplina“, a explicat ministrul Educaţiei. Reprezentanţii părinţilor elevilor din învăţământul preuniversitar au propus reducerea numărului de ore, astfel încât, de la 28 de ore pe săptămână să se ajungă la maximum 25, precum şi restructurarea curiculei şi a programei şcolare, care sunt foarte încărcate. Mihaela Constantinescu, reprezentanta Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, a spus că un copil are 5-6 ore pe zi la şcoală, plus alte 3-4 ore pentru studiu, la care se adaugă aproximativ 2 ore de meditaţie, ceea ce înseamnă că un copil munceşte peste 10 ore pe zi, ceea ce „nu este normal“. „Actualul sistem generează o industrie a meditaţiei. Programa este foarte stufoasă şi nu este bine asimilată la ore, de aceea este nevoie de pregătire extraşcolară, care la noi este sub formă de meditaţie“, a precizat Constantinescu, conform Mediafax. „Mi-aş dori ca elevul să fie mai mult în contact cu profesorul, ca profesorul să aibă mai mult timp la dispoziţie pentru a-i explica elevului şi, de aceea, este nevoie de esenţializarea conţinutului, adică reducerea materiei“, a spus ministrul Educaţiei, conform Mediafax. O noutate este, în statutul elevilor, dreptul acestora de a contesta notele primite, evaluarea urmând să fie făcută de o comisie formată din doi profesori, a spus reprezentanta Consiliului Naţional al Elevilor, Patricia Couţi, conform Mediafax. Elevii puteau contesta şi până acum notele pe care le primeau, dar acest drept nu era stipulat în lege, a precizat Patricia Couţi. Potrivit proiectului de statut, elevul va putea veni, singur sau împreună cu părinţii, la profesorul care i-a dat o notă pe care el o consideră nedreaptă. În urma contestaţiei se va face o comisiei formată din doi profesori, care va evalua nota primită de elev. Dacă elevul este în continuare nemulţumit, poate contesta nota în faţa directorului unităţii de învăţământ, a mai spus reprezentanta Consiliului Naţional al Elevilor. Istoria ar putea fi examen obligatoriu la bacalaureat În ceea ce priveşte obligativitatea susţinerii la examenul de bacalaureat a Istoriei la profilurile socio-umane, demnitarul a afirmat că, în cazul în care, după dezbaterea publică, vor fi solicitări de alegere între Istorie şi Geografie, s-ar putea da curs acestora. „Am rămas pe obligativitatea susţinerii bacalaureatului la Istorie pentru profilurile socio-umane; după ce dezbaterea publică se va încheia şi, în cazul în care se va observa că se doreşte susţinerea probei la alegere între Istorie şi Geografie la profilurile socio-umane, am putea da curs acestei solicitări“, a susţinut Andronescu. Reprezentanţii sindicaliştilor din învăţământ se declară nemulţumiţi faţă de propunerea Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării (MECI), potrivit căreia Istoria va fi disciplină obligatorie pentru cei din zona socio-umanistă şi pentru cei de la liceele vocaţionale de muzică, artă plastică, în funcţie de profilul liceului, conform Agerpres. „Obligativitatea susţinerii Istoriei la bacalaureat nu va fi pe placul nici al elevilor, nici al părinţilor. E inuman să le cerem elevilor cu un an înainte să înveţe trei ani de istorie. De ce să fie obligatorie Istoria, şi nu Geografia?“, a spus secretarul general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), Liviu Pop, conform Agerpres. Directorii de şcoli ar putea fi politicieni sau lideri de sindicat Secretarul general al Federaţiei „Spiru Haret“, Teodor Spiridon, a spus ieri că, în cursul discuţiilor care au avut loc cu reprezentanţii Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Inovării, ar fi fost scoasă din Codul Educaţiei incompatibilitatea ca politicienii şi liderii de sindicat să poată ocupa funcţii de directori de şcoli, conform Agerpres. În opinia reprezentantului Federaţiei „Spiru Haret“, este „inacceptabil“ ca un primar sau un politician să devină director de şcoală. „El reprezintă acolo factorul politic. În ce priveşte faptul ca un sindicalist să ocupe funcţia de director, nu poţi fi, în acelaşi timp, în două «locuri» diferite - şi la patronat şi la sindicat“, a spus Teodor Spiridon. În ceea ce priveşte examenul de titularizare, Teodor Spiridon a spus că, potrivit noului Cod, concursul va avea loc în şcoală, în cazul în care aceasta face parte dintr-un „consorţiu“ (grup de unităţi şcolare cu o existenţă temporară) şi la inspectorat, dacă unitatea şcolară nu îndeplineşte condiţiile de a organiza acest concurs.