Mănăstirea Cămârzani şi-a sărbătorit hramul prin Liturghie arhierească
Ieri, 8 septembrie 2014, în ziua când Biserica Ortodoxă Română a sărbătorit Naşterea Maicii Domnului, Mănăstirea Cămârzani din judeţul Suceava şi-a serbat hramul. Sutele de credincioşi prezenţi la sărbătoarea aşezării monahale, veniţi din mai multe judeţe ale ţării, au participat cu evlavie la Sfânta Liturghie oficiată în paraclisul de vară al mănăstirii de Înaltpreasfinţitul Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.
Urmând tradiţiei ultimilor ani, Sfânta Liturghie dedicată hramului Mănăstirii Cămârzani a fost oficiată de IPS Părinte Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte şi arhim. Hrisostom Rădăşanu, consilierul educaţional al Arhiepiscopiei Iaşilor, precum şi arhim. Damaschin Luchian de la Mănăstirea Sihăstria Putnei. Răspunsurile liturgice au fost date de corul măicuţelor şi surorilor mănăstirii.
Mulţimea închinătorilor veniţi nu numai din satele comunei Vadu Moldovei, ci şi din întreaga ţară a ascultat cuvântul de folos al Părintelui Arhiepiscop Pimen, care a vorbit despre bucuria de a o avea pe Maica Domnului ca pavăză în necazuri şi rugătoare înaintea lui Dumnezeu, după care soborul de preoţi şi diaconi, împreună cu obştea, a săvârşit o slujbă de pomenire pentru cel de-al doilea ctitor al Mănăstirii Cămârzani, vrednicul de pomenire Episcop Gherasim Putneanul.
Mănăstirea Cămârzani este situată în comuna Vadu Moldovei, la 7 km distanţă de Fălticeni. Prezenţa sa istorică începe în 1863, când boierul Morţun ridică o biserică de mir în conacul său, cu hramul Sf. M. Mucenic Gheorghe, hramul istoric al mănăstirii. Vremurile tulburi o transformă în schit şi abia în anul 1992 Preasfinţitul Părinte Gherasim Putneanul redeschide fostul schit ca mănăstire de maici. În 2000, tot sub directa lui îndrumare, începe construcţia bisericii noi, din cărămidă, urmând canoanele stilului tradiţional moldovenesc. (Tudorel Rusu)