Mănăstirea Chiajna şi-a prăznuit ieri hramul
De sărbătoarea Sfântului Cuvios Ioan Iacob de la Neamţ şi-a sărbătorit hramul şi Mănăstirea Chiajna de lângă Bucureşti, aşezământ reînviat în ultimii ani, pe locul unei vechi mănăstiri de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, care a fost bombardată de turci şi pustiită în secolul al XIX-lea. Sfânta Liturghie a fost oficiată ieri în biserica nouă a mănăstirii de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul, Episcop-vicar patriarhal.
Mănăstirea Chiajna de lângă Bucureşti a fost, până acum câţiva ani, o rană deschisă în conştiinţa bucureştenilor şi mai ales a celor care sunt ataşaţi de trecut şi de viaţa bisericească de la noi. Priveliştea răscolea orice privitor. În vecinătatea unei gropi de gunoi se vedeau ruinele impunătoare ale unei biserici bizantine, care dacă şi-ar fi urmat cursul firesc în istorie ar fi fost la fel de frumoasă ca Mănăstirea Văcăreşti sau Catedrala Patriarhală. Ruinele au fost scoase din uitare şi nepăsare în ultimii ani. Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Mănăstirea Chiajna a fost reînfiinţată. În vecinătatea ruinelor s-a ridicat o biserică de lemn care este în curs de pictare şi împodobire la interior, precum şi chilii şi dependinţe pentru mica obşte monahală. De asemenea, biserica veche a fost împrejmuită şi aşteaptă acum lucrările de restaurare şi reconstrucţie. Noua Mănăstire Chiajna a fost pusă sub ocrotirea Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, prăznuit la 5 august.
De sărbătoarea hramului, la Sfânta Liturghie săvârşită de Preasfinţitul Părinte Ieronim Sinaitul au participat numeroşi credincioşi. Din soborul de slujitori au făcut parte părintele protosinghel Atanasie Bădulescu, stareţul Mănăstirii Chiajna, părintele protoiereu Costel Burlacu de la Protoieria Sector 6 Capitală, părintele Atanasie Tănăsache Costea de la Biserica „Sfântul Ilie“- Grant, precum alţi preoţi şi diaconi.
În cuvântul de învăţătură, Preasfinţitul Părinte Ieronim a evidenţiat personalitatea şi viaţa Sfântului Ioan Iacob care a căutat viaţa ascetică şi liniştea duhovnicească în pustiul din Ţara Sfântă. „Acest sfânt al neamului nostru a mers într-un pelerinaj în Ţara Sfântă şi a ales să trăiască acolo urmând modelul vieţii Sfântului Ioan Botezătorul, care cu multă asprime s-a pregătit pentru momentul deosebit al întâlnirii cu Mântuitorul Iisus Hristos. S-a dus în Ţara Sfântă să se roage pentru neamul lui, să meargă pe urmele acestui sfânt, dar şi pe urmele Sfântului Ilie, pe care l-a avut ca ocrotitor de la Botez. Pe Sfântul Ioan Iacob l-a binecuvântat Dumnezeu cu virtuţile acestor doi sfinţi; pe de o parte, cu asprimea vieţii, pe de altă parte, cu râvna pentru credinţa cea dreaptă, pentru dreapta cinstire a lui Dumnezeu şi pentru dreapta vieţuire după Dumnezeu“, a spus Preasfinţia Sa.
La finalul Sfintei Liturghii s-a oficiat şi slujba de pomenire pentru domnitorii Alexandru Ipsilanti şi Nicolae Mavrogheni, ctitorii vechii Mănăstiri Chiajna, precum şi pentru alţi ctitori şi donatori. „Alături de biserica veche ridicată la sfârşitul veacului ai XVIII-lea de domnitorul Alexandru Ipsilanti şi desăvârşită de domnitorul Nicolae Mavrogheni, biserica nouă este reînvierea peste timp a locaşului care a fost văduvit de o istorie frumoasă, în primul rând de răutatea turcilor care, lovind această mănăstire, s-au gândit că lovesc memoria domnitorului fanariot Ipsilanti, care a ridicat poporul grecesc în a-şi redobândi libertatea, valorile creştine, bisericile şi mănăstirile cotropite, dar în acelaşi timp, a influenţat şi istoria Ţărilor Române, care deşi nu erau ocupate de tuci erau sub influenţa politică a Porţii Otomane. Lupta acesta a domnitorilor veniţi de la Constantinopol a fost o luptă a poporului român, iar lovirea memoriei lor a fost lovirea aspiraţiilor de libertate ale poporului nostru. De aceea, se cuvine ca după 200 de ani de suferinţă mănăstirea să îşi recapete frumuseţea de odinioară“, a explicat PS Ieronim Sinaitul.
În ziua hramului, credincioşii care au venit la Sfânta Liturghie au primit în dar pachete cu alimente.