Mănăstirea Neamţ la începutul sec. al XX-lea

Incendiul din 25 noiembrie 1862 provocase multe stricăciuni Bisericii "Înălţarea Domnului", paraclisului şi altor clădiri din marea lavră a Moldovei, numită Neamţ. La iniţiativa stareţului Timotei, s-a trecut la refacerea clădirilor deteriorate, care însă au adus o serie de modificări majore bisericii, prin eliminarea zidului dintre gropniţă şi naos cu portretul votiv, înlăturarea ancadramentelor ferestrelor, tencuirea faţadelor şi montarea a două turle de lemn şi a unui fronton neoclasic pe partea de apus. De asemenea, au fost refăcute chiliile afectate de incendiu, Biserica paraclis

"Sf. Gheorghe", toate cu eforturile financiare ale unor donatori, ale părinţilor din mănăstire sau din partea statului. La 1909, ansamblul mănăstiresc de la Neamţ era refăcut, având o chinovie formată din peste 220 de călugări, în frunte cu arhiereul Narcis Creţulescu. (Adrian Nicolae Petcu)