Mănăstirea Schitul Măgureanu sărbătoreşte mâine unul dintre ocrotitori

Data: 25 Iulie 2014

Sfântul Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon, sărbătorit mâine, 27 iulie, este unul dintre ocrotitorii Mănăstirii Schitul Măgureanu de lângă Parcul Cişmigiu al Capitalei, astfel că sfântul locaş îşi va sărbători hramul. Programul liturgic al hramului începe în această seară cu slujba Vecerniei unită cu Litia şi va continua mâine cu Utrenia şi Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie, urmată de agapa frăţească. „Mănăstirea Schitul Măgureanu are trei hramuri, şi anume hramul «Sfântul Mare Mucenic Pantelimon» al bisericii actuale, «Vovidenia» sau «Intrarea Maicii Domnului în Biserică» al vechii biserici a Schitului Măgureanu, care mai avea şi un al doilea ocrotitor în urma resfinţirii vechii biserici, «Sfântul Ierarh Visarion, Arhiepiscopul Larisei», făcătorul de minuni. Sunt trei hramuri pe care le ţinem pe toate cu mare sfinţenie, pentru că toţi sfinţii sunt ocrotitorii şi mijlocitorii noştri înaintea tronului Preasfintei Treimi, însă, în mod deosebit, trebuie să statornicim hramul «Sfintei Mării», aşa cum era recunoscută în vechime, în secolul al XVII-lea, Mănăstirea Vovideniei din dealul Cişmigiului, care avea ca hram principal «Intrarea Maicii Domnului în biseric㻓, a precizat arhim. Antim David, stareţul Mănăstirii Schitul Măgureanu din Capitală.

Părintele arhimandrit Antim David a fost numit stareţ al acestui aşezământ monahal anul trecut, în ajunul sărbătorii Sfântului Mare Mucenic şi Tămăduitor Pantelimon. „Pe lângă faptul că Mănăstirea Schitul Măgureanu a trecut şi încă trece printr-un amplu proces de reorganizare, în sensul că acum un an, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a rânduit să fie transformată din mănăstire de maici în mănăstire de călugări, căutăm să reînviem atât viaţa monahală, cât şi din punct de vedere administrativ, economic şi tot ceea ce înseamnă buna rânduială a aşezământului. Vom purcede în cel mai scurt timp la restaurarea bisericii şi apoi a casei monahale, în care îşi desfăşoară activitatea personalul monahal al mănăstirii şi toate celelalte lucruri care sunt necesare pentru ca acest loc istoric din dealul Cişmigiului, din centrul Bucureştiului din vremea noastră, să fie un loc de rugăciune, un loc primitor şi un loc în care să se reflecte activitatea duhovnicească şi nu numai a ceea ce înseamnă o mănăstire de călugări“, a mai spus stareţul Mănăstirii Schitul Măgureanu din Bucureşti.