Manifestări dedicate Zilelor Francofoniei

Un articol de: Arhid. Cristian Cioteanu - 14 Martie 2014

În lunile martie şi aprilie vor avea loc numeroase manifestări cultural-educative, organizate sub genericul „Zilele Francofoniei“. Începând de săptămâna aceasta, mai precis de miercuri, 12 martie 2014, în sala de conferinţe a Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul“ din Râmnicu Vâlcea a avut loc Ouverture de la Francophonie (Deschiderea Francofoniei), ediţia 2014.

În cadrul Zilelor Francofoniei vor fi iniţiate o serie de manifestări culturale care vizează descoperirea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi limbii franceze, dar şi a modului în care cultura românească a fost receptată în spaţiul cultural francofon. La evenimentul cultural a luat parte şi pr. Constantin Olariu, inspector pentru catehizarea parohială, care a rostit mesajul din partea Arhiepiscopiei Râmnicului.

Un eveniment în cinstea culturii

În „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“ Arhiepiscopia  Râmnicului a iniţiat desfăşurarea unor evenimente spirituale, liturgice şi culturale, atât în ctitoriile Sfântului Voievod Constantin Brâncoveanu şi a înaintaşilor săi sau la Centrul eparhial, cât şi în parteneriat cu instituţiile de cultură, între care şi Biblioteca „Antim Ivireanul“. „Zilele Francofoniei“ devin aşadar un bun prilej de cunoaştere a modului în care cele două culturi, română şi franceză, au contribuit la buna înţelegere şi prietenie între popoare, dar şi de mărturisire a roadelor credinţei în viaţa poporului nostru, roade care se vădesc în cadrul unor principii sănătoase de omenie, de dreptate, de pace între toţi oamenii.

Organizarea „Zilelor Francofoniei“, ca de altfel întreaga activitate cultural-educaţională ce se desfăşoară la Biblioteca „Antim Ivireanul“, reafirmă rolul pe care marile biblioteci de stat sau personale l-au avut atât în Antichitate, cât şi în perioada afirmării plenare a ideilor umaniste, devenind o carte de vizită în prezentarea cărturarilor, aristocraţilor şi clericilor vremii. Biblioteca „Antim Ivireanul“ prin directorul Augustina Sanda Constantinescu a propus un nou mod de abordare a unei biblioteci, prin seria evenimentelor pe care le organizează - conferinţe, expoziţii de carte, de icoane şi pictură, lansări de carte şi dezbateri cu caracter educativ-formativ, concerte ş.a. - iar Zilele Francofoniei vizează deopotrivă descoperirea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi limbii franceze, dar şi a modului în care cultura românească a fost receptată în spaţiul cultural francofon.

Legătură peste veacuri cu moştenirea brâncovenească la Râmnic

Pentru reliefarea modului în care spiritualitatea ortodoxă a devenit creatoare de cultură în viaţa poporului român, la iniţiativa Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât proclamarea anului 2014 drept „Anul omagial euharistic (al Sfintei Spovedanii şi al Sfintei Împărtăşanii)“ şi „Anul comemorativ al Sfinţilor Martiri Brâncoveni“. Poporul român a realizat o legătură vie cu mari duhovnici prin Taina Sfintei Spovedanii, încununată cu participarea la Taina Împărăţiei lui Dumnezeu prin Sfânta Împărtăşanie, însă, totodată, Liturghia ortodoxă a devenit izvor al culturii. Arta creştină s-a mărturisit drept un răspuns al vocaţiei de a crea, dar şi un reflex al unei vieţi spirituale intense. Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost pe drept cuvânt numit un „principe al culturii noastre“, adeverind faptul că cel ce dobândeşte, prin credinţa şi purtarea sa, virtuţile creştine şi atinge treapta sfinţeniei, se arată strălucit şi destoinic nu numai între cele duhovniceşti, ci deopotrivă în cele ale acestui veac, în politică, în cârmuirea ţării, în litere, ştiinţe şi arte, adică ajunge om desăvârşit întru toate. A fost  făuritorul unui stil artistic care îi poartă numele şi care a atras admiraţia întregii Europe. În biblioteca Mănăstirii Hurezi, Sfântul Constantin a aşezat şi colecţia de volume greco-latine din „Corpus Byzantinae historiae“ al lui Charles du Cange du Fresne, publicate în veacul al XVII-lea la Paris, care cuprindeau texte din istoriografia bizantină, începând cu secolul al IV-lea şi continuând până la cele ale cronicarilor greci medievali.