Mărturisiri vechi şi noi în pământul Dobrogei

Biserica Ortodoxă i-a cinstit ieri pe Sfinţii Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip. De sărbătoarea acestor patru sfinţi dobrogeni, la Sfânta Liturghie de la Niculiţel au slujit IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi PS Visarion, Episcopul Tulcii.

Pe pământul dobrogean emoţia te cuprinde când te gândeşti la martirii cunoscuţi şi necunoscuţi care au pătimit chinuri şi cazne şi au primit moartea martirică pentru mărturisirea Domnului Iisus Hristos. Un loc stropit de sângele martirilor şi binecuvântat de Dumnezeu este Niculiţelul, localitate din nordul judeţului Tulcea, în care se păstrează moaştele Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip. De 12 ani, în ziua prăznuirii acestor iubitori de Dumnezeu, la Niculiţel sosesc pelerini din diferite zone ale ţării care au auzit de minunea descoperirii sfintelor sale moaşte sau care au simţit şi ajutorul acestor sfinţi ai lui Dumnezeu. Prin rânduială de Sus, în vremurile când oamenilor le era frică să-L mărturisească pe Dumnezeu, pietrele au început să mărturisească puterea lui Dumnezeu. O ploaie torenţială s-a abătut acum 42 de ani asupra localităţii, iar apele pârâului au scos la lumină ruinele unei vechi bazilici şi ale criptei în interiorul căreia s-au aflat moaştele celor patru sfinţi martiri de la începutul secolului al IV-lea.

„Din momentul descoperirii sfintelor moaşte, oamenii din localitate s-au bucurat de multe, deoarece în zona noastră, în special în Niculiţel, nu au fost inundaţii niciodată. La fel, nici alunecări de teren, pentru că ploile au fost întotdeauna liniştite, ca să ne aducem aminte de ploaia torenţială care a dus la descoperirea moaştelor sfinte“, ne-a povestit un credincios, Nicuşor Sandu din Niculiţel. De atunci, înainte şi după sărbătoarea Sfinţilor Martiri Zotic, Atal, Camasie şi Filip, peste meleagurile localităţii Niculiţel se revarsă stropi de ploaie, pentru mângâierea oamenilor.

„Un sălaş care ne cheamă an de an”

Nici în acest an pelerinii nu s-au înfricoşat de norii care se ridicaseră pe cer şi, cu inimile pline de credinţă, nădejde şi dragoste, au sosit la Niculiţel ca să fie părtaşi la sărbătoarea comunităţii tulcene, care a început cu purtarea lor în procesiune din centrul localităţii Niculiţel până la bazilica unde au fost descoperite moaştele. O credincioasă din Tulcea mărturisea că, deşi este în vârstă şi bolnavă, mulţumeşte Bunului Dumnezeu pentru că îi îndreaptă paşii încă din tinereţe spre sfinţii lui Dumnezeu. „Mă rog ca şi tinerii să fie mai apropiaţi de credinţă, pentru că văd că mulţi se îndepărtează de Dumnezeu şi nu ştiu ce pierdere mare este“, a mai spus pelerina Dumitra din Tulcea.

La ceas de seară, lângă ruinele vechii bazilici de la Niculiţel, pe un podium, ierarhul Episcopiei Tulcii, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi, a săvârşit slujba Vecerniei unită cu Litia. Sfinţii Mucenici din Niculiţel, a arătat la finalul slujbei PS Episcop Visarion, cheamă pe toţi creştinii să ia har peste har şi să devină mărturisitori şi plinitori ai vieţii celei noi a Mântuitorului Iisus Hristos. „Locul acesta este un sălaş al lui Dumnezeu între noi, ne cheamă an de an să venim aici şi să hrănim sufletele noastre cu hrana cea duhovnicească a Cuvântului Evangheliei şi să ne adăpăm sufletele noastre cu apa cea vie a învăţăturii celei sănătoase şi drepte a Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Câţi dintre noi nu însetăm, câţi dintre noi nu flămânzim după dreptate? Câţi dintre noi nu plângem în lumea aceasta? Singura noastră scăpare şi mângâiere este la Domnul Cel Preaînalt şi la Biserica Lui cea sfântă“, a subliniat Preasfinţia Sa.

Cântările religioase şi rugăciunile preoţilor au adunat şi mai mulţi credincioşi, care au continuat să participe la priveghere până ce sfintele moaşte, care erau aşezate spre cinstire în afara bazilicii, au fost puse spre miezul nopţii în cripta în care au fost descoperiţi.

Lângă criptă au fost citite catisme din Psaltire toată noaptea până spre dimineaţă, când cei patru ierarhi, IPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, IPS Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, IPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, şi PS Visarion, Episcopul Tulcii, împreună cu preoţi şi diaconi, s-au rugat celor patru sfinţi, Zotic, Atal, Camasie şi Filip, ca să mijlocească Bunului Dumnezeu să reverse mila şi harul său cel dumnezeiesc peste toţi care au venit ca să fie părtaşi bucuriei sfinţilor. În cântări de laudă şi miros de bună mireasmă, cele patru racle cu sfinte moaşte au fost purtate de către preoţi şi aşezate în locul din faţa podiumului, pe care a fost săvârşită Sfânta Liturghie, la care au participat şi mai mulţi credincioşi.

„De dimineaţă am sosit de la Constanţa aici şi sunt pentru prima dată. Aici simţi o trăire aparte, un fior, ceva ce trebuie să fie ceva normal, atunci te apropii de sfinţi ai lui Dumnezeu“, a mărturisit pelerina Niculina.

„Vă binecuvântăm pe dumneavoastră, care aţi înţeles să-i cinstiţi aşa cum se cuvine pe sfinţii martiri, care înţelegeţi cât de necesară este trăirea Evangheliei lui Hristos, care înţelegeţi îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos, acela de a fi desăvârşiţi precum Tatăl nostru cel din ceruri desăvârşit este. Pentru că toţi suntem chemaţi la sfinţenie, întrucât aceasta nu a fost rezervată doar unor categorii de oameni sau monahilor, ci fiecare dintre noi trebuie să ne însuşim şi să credem în Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos, să mărturisim cu convingere credinţa în El, dar mai ales să o adeverim prin înseşi faptele şi viaţa noastră“, a subliniat IPS Arhiepiscop Ciprian la finalul Sfintei Liturghii.

Totodată, Înalt Preasfinţia Sa a mai arătat că nu trebuie să uităm să dăm slavă pentru toate lui Dumnezeu, cât şi pentru faptul că a binecuvântat poporul şi ţara noastră cu sfinţi martiri, care se bucură de o cinstire nu numai locală, ci ortodoxă şi panortodoxă, acestea fiind roade ale Evangheliei Mântuitorului Iisus Hristos. 

O lumină care s-a arătat de Sus 

În primul an când a avut loc procesiunea cu moaştele Sfinţilor Martiri de la Niculiţel, anul 2001, Înalt Preasfinţitul Teodosie păstorea şi credincioşii din judeţul Tulcea. În acel an a avut loc o minune. „În anul 2001, sărbătoarea Sfinţilor Martiri de la Niculiţel a fost serbată în acelaşi timp cu praznicul Preasfintei Treimi. Şi atunci s-a făcut priveghere de toată noaptea, şi la ora 2:00 s-a arătat lumină din cer, ce cobora către cripta unde se aflau sfintele moaşte, pentru că sfinţii martiri se închină Preasfintei Treimi. Lumina era darul Preasfintei Treimi, coborâtă la noi prin aceşti martiri de la Niculiţel, care sunt podoaba Niculiţelului, podoaba Dobrogei, sângele lor şi cel al tuturor celorlalţi martiri au sfinţit pământul Dobrogei. Mulţumim Preasfinţitului Visarion pentru că ne-a chemat şi în acest an să fim părtaşi la bucuria şi mijlocirea sfinţilor şi, cu toţi fiind aici de faţă, cu adevărat simţim că sfinţii sunt mai aproape de noi ca oricând în ziua pomenirii lor. De aceea, ne adunăm ierarhi şi credincioşi de aproape sau de departe ca să ne umplem de mireasma sfinţeniei acestor sfinţi, să ne bucurăm duhovniceşte şi să ne înălţăm sufletele către cer“, a spus IPS Arhiepiscop Teodosie.

Cripta Martirilor de la Niculiţel, a subliniat şi Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop Casian, este cel mai vechi altar sau chivot din Europa care se păstrează şi astăzi. „Când intrăm în acest loc ne cuprinde acelaşi fior ca atunci când intrăm în Sfântul Mormânt de la Ierusalim. De aceea, pentru noi, românii, al doilea reper este chivotul sau altarul de la Niculiţel.“

La finalul cuvântărilor, Preasfinţitul Episcop Visarion a mulţumit pentru prezenţă ierarhilor, cărora le-a dăruit câte o icoană cu chipul Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena, şi a invitat credincioşii să participe şi luna viitoare la prăznuirea Sfinţilor Epictet şi Astion de la Mănăstirea Halmyris.

Manifestările religioase închinate Sfinţilor Mucenici Zotic, Atal, Camasie şi Filip s-au încheiat. Dar comunitatea din Niculiţel rămâne în continuare sub binecuvântarea sfinţilor martiri şi sub răcorirea stropilor de ploaie, pe care de fiecare dată sfinţii o trimit spre mângâierea credincioşilor.