Este o onoare să mă aflu astăzi alături de domniile voastre, pentru a marca acest eveniment important pentru Biserica Ortodoxă, pentru societatea românească, dar și pentru istoria țării noastre - împlinirea a 15 ani de la întronizarea actualului Întâistătător al Bisericii noastre naționale.
Cred că dacă ar fi să alegem oricare altă perioadă de un deceniu și jumătate din istoria noastră, cu greu ar fi posibil să găsim una atât de diversă, marcată de evenimente pozitive, dar și de crize și riscuri atât de puternice. În ultimii 15 ani, România a devenit membră a Uniunii Europene, a evoluat economic, social, juridic, societatea noastră a cunoscut transformări de mare substanță, dar a fost lovită și de momente de tulburare și de pericol, unele fără precedent în acest secol - pandemia sau situația internațională actuală sunt doar două astfel de exemple.
În viața unei națiuni este nevoie nu doar de ordine juridică, administrativă, socială și economică; există și momente când este esențial ca o societate să aibă și un compas moral, să aibă susținere spirituală, iar acest lucru se întâmplă, paradoxal, și în momentele cele mai fericite și în cele mai nefericite, deși probabil că resimțim această nevoie mai acut în cazul celor din urmă.
Statul român este unul laic, iar credința fiecărui individ este o opțiune personală. Din punctul meu de vedere însă, nu în calitatea mea oficială, dar mai ales ca om care încearcă să fie în același timp și un bun creștin, am regăsit susținerea morală de care vorbeam mai sus în cadrul Bisericii Ortodoxe și în persoana primului său păstor, pe care avem bucuria de a-l celebra astăzi. Mă bucur că am avut ocazia de a-l cunoaște personal și a-i aprecia în mod direct echilibrul, pietatea, erudiția, sunt calități care susțin pe deplin misiunea sa religioasă și socială.
Totodată, aș dori să remarc preocuparea Patriarhului pentru consolidarea rolului Bisericii în comunitate, nu doar la nivel spiritual, dar și la nivel social. Probabil că o societate are cele mai bune premise să se dezvolte atunci când membrilor săi le sunt oferite atât concepte noi, inovatoare, cât și unele tradiționale; noutatea nu este incompatibilă cu tradiția și cu continuitatea, progresul nu este incompatibil cu rezervarea anumitor valori ce vin din chiar istoria noastră. Cred că Preafericitul Părinte Patriarh reprezintă în mod fericit summumul de calități și abilități individuale care să-i permită să contribuie la concilierea acestor valori în societate și să asigure pacea și echilibrul social, spiritual al acesteia.
De aceea, permiteți-mi, Părinte, să vă adresez cele mai bune urări de „La mulți ani!”, sănătate, fericire și să exprim încrederea noastră că veți continua neobosit să vă duceți la îndeplinire înalta misiune pastorală și socială.