Meşterii populari din Moldova pot fi găsiţi pe internet

40 de meşteri populari din România şi Republica Moldova s-au întâlnit într-o tabără de creaţie care a avut loc la Pârcovaci, judeţul Iaşi. Aici, meşterii au lucrat diverse obiecte specifice meşteşugurilor tradiţionale şi au fost vizitaţi de turişti, printre care, cei mai entuziasmaţi au fost studenţii străini aflaţi la cursurile de vară ale Universităţii din Iaşi. La final, s-a realizat un ghid pentru meşterii populari, dar şi o pagină de internet, unde pot fi găsiţi meşterii care fac olărit, împletituri, icoane, pictură naivă, ouă încondeiate, măşti, păpuşi şi podoabe sau care lucrează în industria casnică.

Mai mulţi meşteri populari din România şi Republica Moldova au făcut parte dintr-un proiect realizat de Asociaţia Contrafort Iaşi alături de Fundaţia Corona şi Asociaţia Obştească „Cutezătorul“ Făleşti. Proiectul „Tabăra de creaţie pentru meşterii populari din România şi Republica Moldova“ este finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România-Republica Moldova 2004-2006, linia de buget Phare CBC 2004.

Proiectul, desfăşurat între 1 decembrie 2006 şi 31 noiembrie 2007, a fost o acţiune concretă de susţinere a colaborării şi încurajării schimbului de experienţă între meşterii populari din zona de frontieră a României şi a Republicii Moldova, dar şi o încercare de a aduce în atenţia meşterilor şi a consumatorilor de artă populară importanţa prezervării şi transmiterii caracterului autentic al patrimoniului imaterial al celor două ţări, după cum a precizat Victor Munteanu, coordonator al proiectului.

„Se ştie că, de ambele părţi ale Prutului, meşteşugurile tradiţionale s-au dezvoltat pe acelaşi filon comun iar evoluţia lor istorică a fost, în mare, aceeaşi, perioada comunistă determinând un recul considerabil al centrelor meşteşugăreşti, cu impact negativ în perpetuarea şi transmiterea către generaţiile următoare a acestor ocupaţii. În plus, din lipsa preocupării, a distrugerii infrastructurii, a reducerii posibilităţilor financiare, precum şi din cauza influenţei masive a tot ceea ce înseamnă urbanizare şi industrializare, s-au împuţinat sau chiar au disparut centrele meşteşugăreşti cu tradiţie şi chiar meşteşuguri în sine, cum ar fi încondeierea ouălor, interzisă în perioada comunismului sovietic“, a spus Victor Munteanu.

Pe de altă parte, coordonatorii proiectului consideră că asistăm la un real proces de aculturaţie, încurajat chiar de unele târguri de profil, precum şi de unităţile de desfacere a produselor de artizanat din mediul urban, care sunt invadate de kitsch-uri şi contrafaceri, motivele fiind atât lipsa unui cadru legal de protejare a produselor originale, precum şi lipsa de informare şi de educaţie în rândul consumatorilor de artă tradiţională. „Cu toate acestea, atât în Romania, cât şi în Republica Moldova, arta populară este încă suficient de bine reprezentată şi de valoroasă, încât să putem spune că eforturile de a conserva, de a promova şi de a impulsiona transmiterea unor tradiţii artistice care definesc atât de bine istoria şi identitatea locală, sunt demersuri justificate care, pe termen lung, pot contura adevărate brand-uri în sfera culturală, economică şi turistică“, a menţionat Victor Munteanu.

Meşteşugul popular, un tezaur viu care nu trebuie pierdut

Pentru coordonatorii proiectului, menţinerea vie a tradiţiei meşteşugurilor populare a fost unul dintre obiectivele principale. „Cum creatorii de artă populară sunt primii «responsabili» pentru păstrarea acestui tezaur, am considerat că o tabără de creaţie care să faciliteze schimbul de experienţă între artiştii populari, între aceştia şi specialişti în domeniu, ar fi un prim pas în a-i încuraja şi în a crea o mai strânsă legătură de «breaslă», dar şi un prilej de a sonda împreună posibilităţile de re-aşezare şi de re-valorificare a obiectului artistic tradiţional în viaţa cotidiană, economică, culturală şi turistică a «secolului vitezei»“, a precizat Victor Munteanu.

Aşadar, obiectivele acestui proiect au vizat, în primul rând, schimbul de experienţă şi transmiterea directă a unor informaţii legate de tehnică, forme şi modalităţi de exprimare între meşterii populari din regiunea transfrontalieră, apoi conştientizarea importanţei pe care o are perpetuarea practicării acestor meştesuguri tradiţionale (în formele lor autentice) pe coordonate culturale, economice, educative şi turistice, identificarea posibilităţilor de schimb şi de promovare comună a produselor de artă populară şi nu în ultimul rând, sensibilizarea opiniei publice, consumatoare de artă, cu privire la creatorul şi produsul de factură tradiţională autentică.

Tabără de creaţie la Pârcovaci

Grupurile ţintă vizate au fost meşterii populari din România şi Republica Moldova, cu 40 de meşteri prezenţi la activităţile taberei, precum şi publicul consumator de artă populară, specialiştii în domeniu, autorităţile locale şi organizatorii de manifestări de gen.

În urma documentării, s-a constituit o bază de date care cuprinde aproximativ 140 de meşteri populari din judeţele Iaşi, Vaslui, Botoşani, Galaţi şi din Republica Moldova, s-a ales drept locaţie pentru desfăşurarea taberei Satul de vacanţă Pârcovaci, aproape de Hârlău, judeţul Iaşi.

Tabăra a debutat pe 24 august şi s-a încheiat pe 6 septembrie, în două serii, cu participarea unui număr total de patruzeci de meşteri populari din România şi Republica Moldova, reprezentând diverse ocupaţii tradiţionale, precum olărit, pictură pe lemn (icoane), împletituri, prelucrarea lemnului, confecţionarea măştilor, încondeierea ouălor, industrie casnică. Tematica propusă a fost „Obiectul de artă populară între utilitate, estetic şi simbol“, titlu susţinut de diferitele valenţe ale obiectelor de artă tradiţională.

Meşterii participanţi, veniţi din tot cuprinsul Moldovei (Chişinău, Orhei, Făleşti, Ustia, Clisova Nouă, Ungheni Criuleni, Soroca), precum şi din judeţele Iaşi, Botoşani, Vaslui, au dovedit dăinuirea meşteşugurilor tradiţionale, după cum a menţionat Victor Munteanu.

Meşterii populari prezenţi au mai participat la discuţii moderate de consultanţii din proiect, precum şi de invitaţi de la Muzeul Etnografic al Moldovei, de la Asociaţia Meşterilor Populari din Moldova şi de la Direcţia pentru Cultură a judeţului Iaşi, pe teme referitoare la prezervarea şi transmiterea caracterului autentic al produsului popular, importanţa transmiterii acestor meşteşuguri generaţiilor următoare, promovarea meşteşugurilor în turismul rural şi oportunităţi de dezvoltare şi comercializare a produselor de artă tradiţională.

Tabăra a fost deschisă şi vizitatorilor, care i-au admirat pe meşteri la lucru, iar atmosfera a fost animată de formaţia de dansuri populare de la Casa de Cultură din Hârlău.

Magazin virtual şi ghid pentru meşterul popular

După constituirea unei baze de date cu meşterii şi meşteşugurile care se mai practică în momentul de faţă, s-a editat un ghid care conţine, pe larg, atât informaţii legate de importanţa şi necesitatea transmiterii acestui gen de ocupaţii pentru salvarea patrimoniului imaterial din ambele ţări, cât şi sugestii de promovare, care să vină în întâmpinarea nevoilor meşterilor populari. Broşura „Îndrumarul meşterului popular“ este disponibilă celor interesaţi în format electronic sau tipărit, conform celor precizate de Vladina Munteanu.

De asemenea, la adresa www.mesterimoldova.ro, iniţiatorii proiectului au deschis un magazin virtual prin care se încearcă punerea spre vânzare online, a produselor meşterilor moldoveni. „Noi nu vindem produse prin intermediul acestui site, dar cei interesaţi pot găsi aici datele de contact ale meşterilor populari. De asemenea, am încercat să prezentăm prin imagini produsele pe care meşterii le lucrează“, a mai spus Vladina Munteanu, coordonator al proiectului.