Neterminarea studiilor „costă” circa 190.000 de euro
România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din UE, arată o analiză realizată de Universitatea din București pentru AmCham România. În 2023, 16,6% din totalul populației școlare a abandonat studiile. Costurile acestui fenomen social sunt substanțiale, atât la nivel individual, pentru că o persoană care a abandonat școala are venituri mai mici, cât și la nivelul economiei naționale. În decursul vieții profesionale, o persoană cu studii neterminate câștigă circa 354.000 de euro, în timp ce un absolvent de liceu, 544.000 de euro, cu 190.000 mai mult.
Raportul este una dintre primele încercări de măsurare în termeni economici a abandonului şcolar în România, arată autorii. „Împreună cu partenerii noştri de la Universitatea din Bucureşti, am încercat să vedem cât ne costă ca economie şi societate faptul că avem cea mai mare rată de părăsire timpurie a şcolii din Uniunea Europeană - 16,6% în 2023. Potrivit analizei noastre, în fiecare an, aproximativ 23.000 de elevi părăsesc şcoala, iar consecinţele sunt pe termen lung”, a declarat Elisabeta Moraru, reprezentant al Camerei de Comerţ Americane în România - AmCham România.
În 2023, zonele rurale au avut cea mai mare rată de abandon şcolar, de 27,5%. În oraşe mici şi suburbii abandonul a fost de 14,3%, iar în orașele mari, de 3,3%.
„Câştigurile medii pe parcursul vieţii ale unei persoane care a abandonat şcoala sunt de 353.736 de euro, comparativ cu cele ale unui absolvent de liceu, care sunt de 544.210 euro. Aceasta se traduce într-un dezavantaj economic semnificativ pe parcursul vieţii, de 190.473 de euro”, menționează raportul.
Pentru economie, cheltuielile anuale cu abandonul sunt de circa 2,3 miliarde de euro, adică aproximativ 0,77% din PIB, iar costurile pe ultimii 11 ani sunt de 15,7 miliarde de euro, adică 5,23% din PIB, potrivit analizei. Este vorba fie de costuri cu veniturile fiscale pierdute și cu cheltuielile de asistență socială crescute, fie de costuri cu sănătatea și costuri sociale, legate de criminalitate.
Coordonatorul lucrării, profesorul Dragoş Iliescu, a subliniat că educaţia şi abandonul şcolar ar trebui să fie privite şi ca raport „investiţie-profit”. „Această perspectivă permite o analiză mult mai clară a consecinţelor acestui fenomen, susţine nevoia de alocare a unor bugete mai consistente pentru acest domeniu strategic, dar şi de măsuri de reducere a abandonului şcolar”, a explicat profesorul de la Universitatea din București.
Potrivit analizei, costurile semnificative asociate cu părăsirea școlii justifică investiții în programe preventive, remediale și de compensare. Ca măsuri preventive sunt propuse, printre altele, dezvoltarea programelor de sprijin școlar, extinderea accesului la creșe și grădinițe, iar ca măsură de intervenție este menționată implementarea susținută a MATE (Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație) al ministerului de resort, care permite identificarea și intervenția promptă în cazurile de risc. (C.Z.)