Nu orice uitare este semn al bolii Alzheimer

Mulţi oameni, bărbaţi şi femei, întâlnind persoane afectate de boala Alzheimer sau auzind despre această maladie cumplită, se alarmează la primele semne de uitare, pe care le consideră începuturi de demenţă. Gospodina care a uitat laptele pe foc şi bărbatul care a uitat să cumpere pâine încep să intre în panică, considerând că acestea ar fi semne de debut ale maladiei Alzheimer. Nu în toate cazurile, însă, uitarea înseamnă Alzheimer.

Ca definiţie, boala Alzheimer (BA) este o maladie neurovegetativă degenerativă, cronicizată şi progresivă, cauzată de unele leziuni apărute pe creier, cu pierderea treptată a memoriei. Prima descriere a bolii a fost făcute de medicul Alois Alzheimer în anul 1906, dar mult timp a fost confundată cu diferite tipuri de demenţă. Demenţa reprezintă o tulburare psihiatrică, pe substrat organic, care duce la scăderea progresivă a activităţii creierului, inclusiv declinul treptat al funcţiilor intelectuale. Se apreciază că 60-70% din totalul manifestărilor de demenţă vor evolua spre BA, la început în formă presenilă (aproximativ 6 luni) şi apoi în formă senilă, de lungă durată şi cu simptome tot mai severe. Dacă, în anul 2005, în întreaga lume existau 27,7 milioane de persoane suferinde de Alzheimer, astăzi s-a depăşit cifra de 30 de milioane, iar unele prognoze arată că până în anul 2050 numărul acestora va depăşi 106 milioane. În România nu există o evidenţă precisă asupra frecvenţei bolii, dar se apreciază că, în prezent, sunt atinse de boala Alzheimer circa 6% din persoanele cu vârste ce depăşesc 65 de ani. Factorii ce favorizează declanşarea bolii - ca factor ereditar major este luată în considerare moştenirea capacităţii de memorare, transmisă printr-o genă (5-Th-2a), cu varianta dominantă „bună“ şi cu variantă recesivă „rea“. Moştenind varianta „rea“ a genei, descendentul riscă să capete BA în proporţie de 50%; - vârsta înaintată reprezintă un alt factor de risc, care poate creşte în dependenţă de trecerea anilor, peste etatea de 60 de ani; - intoxicaţii cronice cu pesticide şi fertilizanţi chimici utilizaţi în agricultură; - degradarea substratului cerebral, cu leziuni majore şi inflamaţii la nivelul creierului, urmate de pierderea conştiinţei, cazuri frecvente la boxeri, ciclişti, fotbalişti şi după accidentele grave de circulaţie; - depunerea de beta-amiloid în creier, o substanţă proteică dăunătoare care provoacă formarea unor plăci ce distrug neurotransmiţătorii cerebrali; - declanşarea aterosclerozei reduce capacitatea de concentrare a minţii, datorită irigării sanguine deficitare şi a oxigenării insuficiente la nivel cerebral; - existenţa unor infecţii virale la nivelul neuronilor din ţesutul cerebral (ex. virusul herpesului simplex); - prezenţa cationului de aluminiu în apa potabilă, în conductele şi robinetele de apă, în cratiţe, sobe de fier, în unele produse alimentare prelucrate industrial, mai ales în preparate acide sau afumate, precum şi în unele medicamente de sinteză chimică şi în anumite produse cosmetice folosite pentru a reduce iritaţiile pielii; - prezenţa în alimente a unor adaosuri chimice (stabilizatori, coloranţi şi aromatizanţi sintetici); - consumul în exces de alcool, cafea şi tutun. Simptomele bolnavului de Alzheimer Maladia Alzheimer debutează prin semne de amnezie. Pacientul nu îşi aminteşte ce a mâncat aseară, dar poate povesti evenimente petrecute în copilărie. Treptat, boala se accentuează, prin tulburări grave de memorie, de comportament şi de adaptare socială. În creierul atins de boala Alzheimer are loc o reducere a metabolismului glucozei într-o anumită zonă a creierului, iar beta-amiloidul, care formează plăcile senile la nivelul stratului cortical, se desprinde de substratul proteic şi devine foarte agresiv. Boala progresează printr-o îmbătrânire lentă a creierului, cu alterarea progresivă şi ireversibilă a funcţiilor mintale şi a comportamentului social, până la depersonalizarea completă. În această fază se pierd din memorie toate amintirile, noi şi vechi, apar confuzii grave, dezorientări, tulburări delirante şi sindromul demenţial al depresiei psihice. Finalul supravieţuirii ar fi după 8-10 ani din momentul apariţiei primelor simptome ale bolii. În acest timp, celulele creierului dispar treptat şi sunt înlocuite cu plăcile senile cu densitate ridicată. Tratamentele naturiste recomandate Fitoterapia recomandă reţete cu plante care stimulează activitatea cerebrală şi protejează organismul împotriva bolii Alzheimer: - decoct din 40 g frunze uscate de Ginkgo biloba la un litru de apă; se fierbe la foc mic timp de o oră, într-un recipient închis, şi se beau 3 căni pe zi, având efecte protectoare la nivelul celulelor neuro-senzoriale ale creierului şi în cazul îmbătrânirii premature a creierului; - infuzie din 5-10 g frunze uscate de saschiu (Vinca minor) la 500 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 ceşti pe zi. Conţinutul ridicat de vincamină are efecte de stimulare a facultăţilor mintale, de mărire a debitului sanguin prin capilarele cerebrale şi de oxigenare a ţesuturilor irigate cu sânge; - infuzie din ceaiul verde (Camelia sinensis), cu acţiune benefică în tratarea maladiei Alzheimer, având efect în reducerea conţinutului de beta-amiloid care generează plăcile senile; - decoct din amestec de 20 g frunze uscate de Ginkgo, 20 g frunze uscate de saschiu la un litru apă rece; se fierbe 30 de minute, se infuzează 15 minute şi se beau 2-3 căni pe zi pentru stimularea funcţiilor memoriei degradate; - macerat dintr-o lingură frunze, flori şi fructe de păducel la 250 ml apă rece, care se lasă acoperit timp de 12 ore; se beau două căni pe zi în cazuri mai simple de uitare şi lapsus. Reţeta autorului: ceai verde, bănuţi, Ginkgo, saschiu, rozmarin, busuioc, cicoare şi salvie, cu adaos de Bitter suedez (o linguriţă la cană). Apiterapia recomandă un preparat din miere de albine, propolis şi polen, în amestec cu fructe de cătină albă. Regimul alimentar Atât persoanele suferinde, cât şi cele sănătoase trebuie să ştie că, dintre toate componentele organismului, creierul este cel mai mare „gurmand“, necesitând o mare cantitate de energie pentru materia cenuşie în care lucrează, fără întrerupere, peste 100 de miliarde de celule nervoase, fiecare celulă fiind legată de alţi 10.000 de neuroni. Deşi creierul uman cântăreşte numai 2-3% din greutatea corpului, el consumă circa 20% din energia înmagazinată zilnic prin alimentaţie. Aceasta determină o legătură strânsă între capacitatea de gândire şi cantitatea sau calitatea alimentelor ingerate. Un meniu dedicat întăririi memoriei, a puterii de concentrare şi creativităţii implică o cură de sucuri şi crudităţi timp de două luni, din care să nu lipsească sucul de morcov (150 ml de 3 ori pe zi, cu 10 minute înainte de mese), sucul de mere (200 ml de 2 ori pe zi, la orele 10 şi 16) şi sucul de portocale (minimum o jumătate de pahar zilnic). Aceste sucuri de legume şi fructe, consumate minimum de 3 ori pe săptămână, reduc de patru ori riscul de îmbolnăvire, acţionând prin reducerea riscului atacurilor cerebrale şi a tensiunilor intelectuale, ca urmare a conţinutului ridicat în vitamine (mai ales C). În funcţie de sezon, cura se completează cu căpşuni şi fragi (minimum 150 g pe zi), care atenuează stresul cotidian datorită conţinutului în lecitine. Unele legume (broccoli, varză, ţelină, cartofi, ceapă, ridichi) stimulează memoria deteriorată şi previn evoluţia maladiei Alzheimer prin efectul contra oboselii psihice şi a surmenajului intelectual. Persoanelor care şi-au pierdut o parte din funcţiile intelectuale se recomandă fructe de ananas şi banane. O recomandare menţionată de „British Medical Journal“ este corelată cu efectul consumului săptămânal de peşte (somon, ton), fructe de mare (scoici, creveţi - 100 g zilnic) şi ulei de peşte oceanic (în capsule), care conţine un important poliacid gras nesaturat de tip omega-3. Aceste produse reduc cu 30% riscul bolii Alzheimer, prin protejarea vaselor de sânge, diminuarea ritmului de îmbătrânire a creierului şi prin regenerarea celulelor nervoase deteriorate. Aceşti acizi graşi nesaturaţi se mai găsesc în nuci, ulei de rapiţă şi în iarba grasă (Portulaca oleracea), folosită ca salată. Nu putem exclude consumul la masă a 1-2 pahare de vin roşu pe zi (nu mai mult) care previne apariţia B.A. şi a altor boli mintale prin reducerea incidenţei afecţiunilor psihice şi neurologice. În plus, vinul roşu are un conţinut ridicat de antioxidanţi. În regimul de alimentaţie al persoanelor în vârstă de peste 60-65 de ani se va asigura plafonul necesar de vitamină B9 (acid folic), existent în legume verzi (spanac, salată, ştevie, pătrunjel, ceapă verde, broccoli, păpădie), precum şi în porumb, ficat de pui şi de vită. Această vitamină intervine în sinteza mai multor neuro-transmiţători şi participă la buna funcţionare a creierului. Se exclud din alimentaţie carnea de porc, grăsimile animale, cafeaua, băuturile alcoolice în exces, berea, zahărul alb şi produsele zaharoase, precum şi adaosurile de excitante, coloranţi chimici şi stabilizatori, care pot provoca pierderi de memorie, autism şi B.A. Chiar şi pâinea albă ar trebui să fie înlocuită cu pâine neagră, de secară sau graham.