O carte de vizită a spiritualităţii româneşti

Parohiile, mănăstirile şi capelele din cadrul Protopopiatului Câmpina, Arhiepiscopia Bucureştilor, au fost cuprinse de curând într-o monografie-album, tipărită la Editura BASILICA a Patriarhiei Române. Această lucrare este „o veritabilă carte de vizită a spiritualităţii româneşti care trebuie promovată în context european şi universal“, după cum afirmă în cuvântul-înainte Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.

Apariţia lucrării „Protoieria Câmpina, monografie-album“, a precizat pr. protoiereu Dumitru Costică, coordonatorul comitetului de redacţie, a fost motivată de dorinţa de a păstra, în contextul globalizării şi prefacerilor lumii moderne, propriile valori spirituale, culturale şi propria identitate. „Istoria fiecărei parohii este istoria unui întreg care vine să completeze istoria poporului nostru. Această monografie are şi datoria de a evoca dragostea şi jertfelnicia înaintaşilor noştri, dorinţa lor de avea o biserică, un lăcaş de cult unde să-şi crească copiii în iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de aproapele.  Citind  sau doar răsfoind această carte, ne cuprinde un sentiment de datorie sfântă de a duce mai departe, de a continua munca moşilor şi strămoşilor noştri sau cel puţin de a păstra neatinse aceste valori nepieritoare ale identităţii de neam şi de credinţă“, a explicat pr. Dumitru Costică, protoiereul Protopopiatului Câmpina.

În cadrul Protopopiatului Câmpina funcţionează 90 de parohii, 5 mănăstiri, 1 schit, 3 capele în unităţile spitaliceşti, 2 capele în unităţile militare şi una în penitenciar. „Proiectul de editare şi publicare a informaţiilor vizuale şi scrise despre toate parohiile din cuprinsul Protopopiatului Câmpina are menirea de a arăta încă o dată continuitatea şi istoria tradiţiei noastre ortodoxe pe aceste meleaguri, credinţa trăită şi mărturisită de credincioşii şi păstorii lor din acest protopopiat, prin jertfa lor sfântă de a ridica altare  de rugăciune şi de a transmite valori spirituale şi culturale generaţiilor viitoare. Datele istorice, cronicile şi pisaniile bisericilor ne arată dragostea şi evlavia pentru Biserica Mântuitorului nostru Iisus Hristos, nu numai a oamenilor simpli, dar şi a regilor, domnitorilor şi familiilor boiereşti, care au înţeles că nimic bun nu este posibil fără Dumnezeu şi că faptele bune săvârşite în lume devin lumină în Împărăţia cerurilor. Prin ctitorirea de sfinte lăcaşuri, ei stau mărturie şi pildă pentru ceilalţi credincioşi, iar numele lor sunt scrise nu doar în trecătoarele documente istorice, ci şi în Cartea Vieţii veşnice“, a arătat Patriarhul Bisericii noastre.