O Catedrală pentru Capitală

Întrucât regii României Carol I şi Ferdinand au iniţiat şi susţinut proiectul construirii unei noi Catedrale în Bucureşti, publicăm cu prilejul zilei de 10 mai, Ziua Naţională a Regalităţii, date corecte şi semnificative privind Catedrala Mântuirii Neamului, care, în prezent, se află într‑un stadiu avansat de realizare.

Date generale

Denumirea: Catedrala Mântuirii Neamului¹; amplasament - Calea 13 septembrie nr. 4‑60, Sector 5, Bucureşti; categoria de im­portanță - A (construcții de impor­tanță națională); clasa de impor­tanță – II; gradul de rezistența la foc – I, conform P118/1999.

Date tehnice despre amplasament

Amplasament

Imobilul se află situat în Municipiul Bucureşti, Sector 5, Calea 13 Septembrie nr. 4‑60. Conform Planului Urbanistic General Bucureşti, terenul intravilan este situat în zona CA1, subzonă centrală cu clădiri de înălțime medie și mare în regim de construire continuu sau discontinuu.

Condiții de urbanism

Regimul de înălţime:S+D+P cu înălțimea totală de 120 m până la baza crucii de pe turla principală - Pantocrator².

Situaţia ocupărilor definitive de teren: suprafaţa totală a terenului: 110.000 mp; procentul de ocupare a terenului: P.O.T. = 21,20%; coeficientul de utilizare a terenului: C.U.T. = 0,84.

Vecinătăţi: nord – Palatul Parlamentului; sud – Calea 13 Septembrie; est – Palatul Parlamentului; vest – str. Izvor.

Descrierea amplasamentului

Catedrala Mântuirii Neamului este amplasată pe un teren situat pe Dealul Arsenalului, la intersecţia dintre strada Calea 13 Septembrie şi strada Izvor. Terenul cu o suprafaţă de 110.000 mp are o formă aproximativ dreptunghiulară, cu latura lungă pe direcţia est‑vest paralelă cu strada Calea 13 Septembrie.

În zona amplasamentului se află mai multe construcţii monumentale care reprezintă importante instituţii ale statului, respectiv Palatul Parlamentului, Academia Română (institute de cercetare) și Ministerul Apărării Naţionale, de asemenea, hotelul Marriott şi o serie de blocuri de locuit desfăşurate de‑a lungul străzii Calea 13 Septembrie. În acest context urban, viitoarea Catedrală poate fi privită ca un ax vertical sau un pol unificator pentru toate aceste clădiri situate astfel într‑un ansamblu urbanistic unitar și reprezentativ.

Justificarea amplasamentului

Acest amplasament final, pe Dea­lul Arsenalului, în spatele Casei Poporului, a fost recomandat de municipalitate după ce alte trei locaţii au fost propuse, în etape diferite (Piaţa Unirii - 1999, Piaţa Alba‑Iulia - 2001 şi Parcul Carol - 2004). Din lipsă de alternativă, Patriarhia Română a acceptat, totuşi, în anul 2005, acest amplasament, deşi el oferă Catedralei o vizibilitate redusă, din cauza imensităţii Casei Poporului. De ce Patriarhia a acceptat în cele din urmă acest amplasament? Deoarece a considerat acceptarea locaţiei ca pe o reparaţie morală sau „o lumină de Înviere” pentru cele cinci biserici „răstignite”, dintre care trei (Alba Postăvari, Spira Veche şi Izvorul Tămăduirii) au fost demolate, iar două (Schitul Maicilor şi Mihai Vodă) au fost translate de către regimul comunist spre a construi pe locul lor Casa Poporului.

Alte considerente au mai fost: amplasamentul este situat pe un deal, conform tradiţiei creştine de‑a construi locaşuri de cult pe coline, spre a chema pe oameni la elevaţie spirituală sau la urcuş interior pentru a întâlni pe Dumnezeu Creatorul şi Mântuitorul lumii (Pantocratorul); orientarea est‑vest a terenului de amplasament permite situarea Catedralei cu Altarul spre răsărit (est) conform cerinţelor liturgice tradiţionale; prezenţa în zonă a unor instituţii importante ca Parlamentul României, Ministerul Apărării Naţionale şi Academia Română (institute de cercetare) cheamă la dialog şi cooperare multiplă pentru binele societăţii româneşti. În acest sens, hramurile Catedralei, Înălţarea Domnului şi Ziua eroilor români, precum şi Sfântul Andrei, Apostolul românilor şi Ocrotitorul României, au semnificaţii multiple.

Prin urmare, Catedrala nouă, amplasată pe fostul Deal al Arsenalului şi în apropierea Ministerului Apărării Naţionale, este prin excelenţă Catedrala eroilor români din toate timpurile, care s‑au jertfit pentru apărarea poporului român şi pentru organizarea lui într‑un stat independent - România.

Caracteristicile și descrierea Catedralei Naționale: lungimea = 126,10 m; lățimea (la abside) = 67,70 m; înălţimea = 120,00 m; aria construită la sol totală = 13.668,5 mp; aria desfăşurată construită totală = 52.529,2 mp; aria utilă totală = 36.897,96 mp; spaţiul principal de la cota +0,00 (pronaos şi naos) permite amplasarea a 1.000 de scaune pentru participanţii la slujbe.

Construcţia Catedralei este alcătuită din două componente principale, prima fiind partea văzută a Catedralei, formată din nivelurile superioare situate peste cota ±0,00 şi a doua fiind partea nevăzută, formată din nivelurile inferioare, situate sub cota ±0,00.

Clădirea Catedralei situată peste cota +0,00 m se desfăşoară pe o lungime de 126,10 metri, o lățime de 67,70 metri şi o înălţime de 120,00 metri până la baza crucii de pe turla principală. Aici se află principalele spaţii liturgice, dispuse succesiv, în conformitate cu cerinţele liturgice ortodoxe: accesul principal pe latura de vest prin intermediul unui pridvor cu arcade, apoi exonartexul, pronaosul, naosul și altarul situat în partea de răsărit. Pe laturile de nord și sud ale naosului sunt amplasate două abside laterale, iar peste naos se înalță turla principală (Pantocratorul). Pe latura vestică, deasupra exonartexului se află amplasat spaţiul rezervat corului, iar deasupra acestui spaţiu se ridică turla clopotniță. La nivelurile superioare ale pronaosului şi naosului sunt dispuse galerii (balcoane) laterale interioare, precum și un circuit interior în jurul bazei turlei principale la cota+56,00 m şi unul exterior la cota +91,00 m în jurul cupolei turlei principale - Belvedere spre a privi orașul(ca la multe alte catedrale europene).Circulația verticală se va realiza pe scări și prin 8 ascensoare (lifturi) care asigură accesul la toate nivelurile inferioare şi superioare ale Catedralei, mai ales pentru persoanele vârstnice sau cu dizabilități.

La nivelurile inferioare ale Catedralei (sub cota Â0,00) sunt prevăzute: un paraclis pentru program liturgic de mănăstire în fiecare zi, Muzeul Creștinis­mului românesc, spaţii pentru consilierea pastorală a pelerinilor, magazin pentru cărți şi obiecte bisericeşti, iar în exterior, spaţii pentru parcare subterană.

Arhitectura Catedralei reprezintă o sinteză între tradiție şi contemporaneitate, armonizând elemente arhitecturale din diferite zone ale României (ocnițe moldave, pridvoare brâncovenești şi turnuri zvelte transilvane), precum şi elemente de monumentalitate de la unele catedrale occidentale, ținând seama că, în zilele noastre, o mare parte a diasporei române se află în Occident.

Cu privire la calendarul lucrărilor, menționăm că până acum s‑au executat 70% din volumul cantităților de lucrări, iar în prezent se execută lucrări între cotele +27,00 - +40,00 metri (arce şi balcoane).

În perioada următoare sunt prevăzute următoarea lucrări: finalizarea lucrărilor de zidire la nava principală şi balcoanele interioare până la cota +45,00 metri – decembrie 2016; finalizarea lucrărilor de zidire la turlele secundare, cota +62,00 metri – aprilie 2017; finalizarea lucrărilor de zidire la turla clopotniță, cota +75,5 metri – iulie 2017; finalizarea lucrărilor de zidire la turla principală (Pantocrator), cota +106,00 metri – decembrie 2017; structura metalică şi învelirea acoperișului – iunie 2018; pictarea catapetesmei şi sfințirea Altarului noii Catedrale – 1 decembrie 2018; pictarea integrală a Catedralei – 2019‑2024.

Clădirile anexe (de înălțime mult mai redusă) vor fi construite după finalizarea construcţieiCatedralei. Acestea vor oferi spaţii pentru cazarea şi hrana pelerinilor, pentru activităţi pastorale, culturale, sociale şi medicale ale Bisericii. Alături de Catedrală va fi amenajat un parc având o suprafaţăde cinci hectare, care va cuprinde multe spaţii verzi, unele fiind special amenajate pentru copii.

De ce este necesară o Catedrală nouă în Bucureşti?

Deoarece actuala Catedrală Patriarhală din București este neîncăpătoare. Ea a fost construită pe Dealul Podgorenilor în anul 1658 ca biserică de mănăstire, iar în anul 1668, din lipsă de alternativă, a devenit, provizoriu, Catedrală Mitropolitană. Acel provizorat a durat până în anul 1925, când biserica a devenit, iarăşi în mod provizoriu, Catedrală Patriarhală. Fiind o Catedrală mică, mulţi credincioşi participă la slujbele ei stând afară, în curtea Catedralei, uneori în frig, alteori în caniculă sau în ploaie.

Necesitatea construirii unei Catedrale ortodoxe reprezentative în Bucureşti s‑a afirmat după Războiul de Independenţă din anul 1877. Astfel, în vara anului 1884, Regele Carol I a promulgat Legea Bisericii Catedrale din Bucureşti, lege niciodată abrogată, dar care a fost pusă în aplicare abia după 126 de ani, când, în 2 septembrie 2010, a fost eliberată autorizaţia de construcţie, iar în 20 decembrie 2010 au demarat primele lucrări de construcţie pentru noua Catedrală. Locul pentru construirea Catedralei noi a fost sfinţit încă din 29 noiembrie 2007 de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în prezenţa membrilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, în ajunul sărbătorii Sfântului Apostol Andrei, Ocrotitorul României, dar timp de trei ani (2008‑2010) au fost organizate etapele concursului de proiectare. Întrucât în toate capitalele ţărilor majoritar ortodoxe au fost construite catedrale corespunzătoare (Atena - 1862, Sofia - 1912, Belgrad - 2004, Moscova - 2000, Tbilisi - 2004) şi aproape fiecare capitală de provincie românească are catedrala ei, era necesar ca şi în capitala României să fie construită o Catedrală naţională reprezentativă, atât din motive liturgice practice, dar şi ca simbol al credinţei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Precizăm că acest deziderat a fost reafirmat şi la 10 mai 1920 de către Regele Ferdinand, la scurt timp după Marea Unire din 1918, al cărei centenar va fi aniversat în   2018.

Ne rugăm lui Dumnezeu ca, în anul 2018, Catedrala nouă să devină, cu ajutorul Său şi cu dărnicia sufletelor mari, nu numai un dar pentru centenar, ci şi un dar pentru eternitate, adică pentru Iisus Hristos, Cel ce, ieri şi azi şi în veci, este Acelaşi (cf. Evrei 13, 8).

Mulţumim tuturor celor care, prin cuvânt şi faptă, au sprijinit şi celor care vor sprijini realizarea acestui edificiu, ca fiind, în acelaşi timp, o necesitate liturgică practică şi un simbol al spiritualităţii şi demnității româneşti.

 

Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române

 

10 mai 2016

 

Note:

¹ ‑Aici mântuirea are sens de izbăvire sau eliberare, deoarece după anul 1918 denumirea avea înțelesul de eliberare a românilor de sub stăpâniri străine. Recent, Permanenţa Consiliului Naţional Bisericesc din data de 11 februarie 2016 a echivalat denumirea Catedrala Mântuirii Neamului cu denumirea Catedrala Naţională, nume similar cu cel al Catedralei noi (1990) din Washington (National Cathedral: lungime - 157,5 m; lăţime – 88 m; înălţime – 92 m), construită parţial şi cu sprijinul financiar al Guvernului SUA.

² ‑Înălţimea turlei principale de 120 m este determinată în raport cu lungimea (126,10 m), pentru a sugeraforma corabiei mari cu catarg în formă de cruce, conform Constituţiilor Apostolice, Cartea a ­doua, cap. 57, dar mai ales pentru a exprima arhitectural adevărul că Hristos Cel Înălţat la cer (Pantocratorul) este Acelaşi cu Hristos Cel Răstignit şi Înviat. O altă sursă de inspiraţie a fost Catedrala ­ortodoxă din Timişoara: lungimea de 63 m, iar înălţimea turlei principale de 90 m.