O monahie gospodină şi evlavioasă - Stavrofora Valentina Ilie (1930 - 2014)
Preacuvioasă Maică Stareţă,
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Îndoliată adunare şi îndurerată obşte a Mănăstirii Ghighiu,
Am aflat cu întristare vestea trecerii din această viaţă a stavroforei Valentina Ilie, în vârstă de 84 de ani, dintre care aproape 59 de ani i-a trăi în viaţa monahală, îndeplinind cu responsabilitate diferite ascultări la Centrele eparhiale de la Arad, Craiova, Timişoara, Iaşi, precum şi la Reşedinţa patriarhală de la Bucureşti.
Maica Valentina (cu numele de Viorica din Botez) s-a născut la data de 11 martie 1930, în comuna Liteni, raionul Fălticeni (Județul Suceava), fiind unul din cei 11 copii ai bunilor creştini Toader şi Catinca. În anul 1945 a absolvit şapte clase primare în comuna natală. Părinţii ei fiind agricultori, a împlinit din copilărie muncile tradiționale într-o astfel de familie, dar în acelaşi timp nu lipsea de la slujbe bisericii din sat, unde tatăl său era epitrop, iar ea cânta la strană împreună cu sora şi verișoara sa. Încă de mică a mers în pelerinaje la sfintele mănăstiri şi biserici din Moldova. A vizitat de mai multe ori biserica Sfinţii Tei Ierarhi din Iaşi şi Mănăstirea Sihăstria Voronei din judeţul Botoşani, aflată la 22 km distanță de satul natal, distanţă pe care o parcurgea mergând pe jos.
Apoi a avut bucuria, în pelerinajele sale de mai târziu, de a cunoaște pe părintele Cleopa Ilie de la Mănăstirea Sihăstria de Neamţ, care văzând râvna sa a îndrumat-o să urmeze viaţa monahală.
Aşadar, cu acordul părinților după trup, la data de 8 aprilie 1956, în vârstă de 26 de ani, tânăra Viorica Ilie a fost închinoviată la Mănăstirea „Sfântul Simeon Stâlpnicul” din localitatea Gai, judeţul Arad. Aici a parcurs noviciatul monahal vreme de 5 ani, timp în care a urmat şi Şcoala monahală. Însă, în urma decretului 410 din anul 1959, Mănăstirea Gai a fost desființată, iar obştea monahală alungată.
Sora Viorica Ilie nu s-a întors în lume, ci a fost încadrată într-un post la Centrul eparhial al Episcopiei Aradului, în anul 1961. Urmare alegerii și întronizării Episcopului Nicolae Corneanu ca Mitropolit al Banatului, în scaunul episcopal de la Arad a fost ales şi întronizat, în anul 1962, Preasfințitul Părinte Teoctist Arăpașu, Episcop-vicar patriarhal.
Din anul 1962, sora Viorica Ilie, mai târziu monahia Valentina, a fost în ascultarea vrednicului de pomenire Patriarh Teoctist până la trecerea lui la Domnul, în data de 30 iulie 2007.
Deci, din anul 1962 până în anul 1973, a făcut ascultare la Episcopia Aradului, unde timp de 11 ani, a cântat şi în corul Catedralei episcopale. În anul 1969, sora Viorica Ilie a fost închinoviată la Mănăstirea Ghighiu, iar apoi a fost tunsă rasoforă, la data de 6 august 1970, cu numele de Valentina, fiind detaşată în continuare cu ascultarea la Episcopia Aradului.
Când Episcopul Teoctist al Aradului a devenit Arhiepiscop al Craiovei și Mitropolit al Olteniei, în anul 1973, maica Valentina a fost transferată cu ascultarea la Centrul eparhial Craiova, unde şi-a îndeplinit atribuţiile încredinţate alături de prima sa stareță, monahia Patricia Codău, până în anul 1978, când a fost transferată la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Timişoarei. Aici a stat până la 1 ianuarie 1980, când a mers la Centrul eparhial al Arhiepiscopiei Iaşilor.
Deşi avea ascultare la Reşedinţa mitropolitană de la Iaşi, Rasofora Valentina Ilie a primit tunderea în monahism la Mănăstirea Ghighiu, în anul 1985, în ziua hramului mănăstirii, Izvorul Tămăduirii.
Din anul 1987, monahia Valentina Ilie a venit la București unde a îndeplinind diferite ascultări la Reşedinţa patriarhală. Cu toate că ascultarea ei de la Reşedinţa patriarhală presupunea o prezenţă permanentă, totuşi, maica Valentina găsea timp să participe zilnic şi la slujbele Vecerniei și Sfintei Liturghie de la Catedrala patriarhală.
La data de 29 ianuarie 2008, potrivit dorinței sale, maica Valentina s-a retras la mănăstirea sa de metanie, Ghighiu, fiind atunci în vârstă de 78 de ani.
Ca apreciere a zelului de care a dat dovadă în împlinirea ascultărilor care i-au fost încredințate, i-am acordat atunci Monahiei Valentina Ilie rangul de „Stavroforă” şi titlul de „Egumenă Onorifică” la Mănăstirea Ghighiu.
În ultimii aproape 7 ani ai vieţii sale pământeşti petrecuţi la Mănăstirea Ghighiu, maica Valentina, nemaifiind ocupată cu ascultări administrative, s-a putut ruga mai mult în chilia sa, a fost nelipsită de la slujbele din biserică, pregătindu-se astfel pentru întâlnirea cu Hristos Domnul, Care a chemat-o la Sine în a treia zi a sărbătorii Naşterii Domnului.
În aceste momente de tristeţe prin care trece obştea Mănăstirii Ghighiu, ne amintim de cuvintele Mântuitorului nostru Iisus Hristos: Cel ce crede în Mine, chiar dacă va muri, va trăi (Ioan 11, 25).
Să ne rugăm Domnului Iisus Hristos, Cel înviat din morţi, să aşeze sufletul maicii Valentina în ceata cuvioaselor maici mult rugătoare şi mult ostenitoare, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viaţă fără de sfârşit.
Veşnica ei pomenire din neam în neam !
† Daniel
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
Mesaj transmis la slujba de înmormântare a stavroforei Valentina Ilie, Mănăstirea Ghighiu, jud. Prahova, luni, 29 decembrie 2014.