O toamnă plină la Muzeul Ţăranului Român
Toamna se numără târgurile tradiţionale la Muzeul Naţional al Ţăranului Român din Bucureşti (MNȚRB). Astfel, iubitorii de tradiții vor putea participa, începând cu 10 septembrie 2016, la numeroase evenimente, printre care expoziții de artă țărănească, inclusiv icoane pe sticlă. Târgurile se vor desfăşura cu respectarea normelor legale de protecţie a patrimoniului.
Așadar, începând cu 10 septembrie, în curtea MNŢRB se vor desfăşura următoarele târguri: 10-11 septembrie, evenimentul Primenire - Târg al Galeriei de Artă Ţărănească; pe 16-18 septembrie - Târgul iconarilor şi al meşterilor cruceri; pe 8-9 octombrie se reia Primenire - Târg al Galeriei de Artă Ţărănească, pe 22-23 octombrie va avea loc Târgul de Sfântul Dumitru, pe 5-6 noiembrie sunt celebraţi Arhanghelii Mihail şi Gavriil, iar începutul lui decembrie, între 2 și 4 ale lunii, îi este dedicat Sfântului Nicolae. Directorul interimar al MNŢRB, Liliana Passima, a declarat că „primenirea“ Galeriei de Artă Ţărănească reprezintă o revenire la „oferta culturală a MŢR“, la o tradiţie instituită în anii ‘90 de întemeietorul muzeului, Horia Bernea, şi de Irina Nicolau, prin care o parte a patrimoniului instituţiei era „scoasă spre primenire“, „dintr-o ladă de zestre simbolică“, şi expusă publicului, potrivit Agerpres.
„În mod simbolic, pentru noi, această revenire la târgurile tradiţionale organizate de MNŢRB reprezintă un nou prilej de primenire. Vom organiza cam trei întâlniri de felul acesta, în care să recuperăm această privire asupra propriului patrimoniu. Devine obligatoriu ca această raportare a noastră la colecţii, la obiectele din Galeria Ţărănească să-şi recapete importanţa gestului de a fi privite de publicul vizitator“, a mai spus Passima. MNȚRB are și proiecte de viitor extrem de interesante. Astfel, se intenţionează organizarea unui Târg de Sânziene, dar şi a Târgului de antichităţi ţărăneşti, care ar urma să aibă loc în două ediţii, una de primăvară şi o alta de toamnă: „Sperăm ca această revenire la o calitate indiscutabilă a acţiunilor organizate de MŢR să poată să ne readucă şi prietenii fideli şi acest public ocazional pe care l-am câştigat“, a adăugat Liliana Passima, amintind că, în organizarea acestor târguri, muzeul va avea colaborări directe cu meşteşugari, ONG-uri, asociaţii culturale, după o selecţie riguroasă, în acord cu profilul şi identitatea instituţiei. În acest mod, Muzeul Țăranului rămâne fidel activităţilor care l-au adus în atenţia constantă a publicului consumator de cultură, activităţi precum organizarea de târguri dedicate meşteşugurilor tradiţionale şi a târgurilor care exploatează şi pun în valoare creativitatea artiştilor, designerilor, arhitecţilor, a mediilor creative în general.
Muzeul Ţăranului Român este unul dintre cele mai diversificate din familia europeană a muzeelor de arte şi tradiţii populare. Este continuatorul Muzeului de Etnografie, Artă Naţională, Artă Decorativă şi Industrială, înfiinţat la 1 octombrie 1906. Iniţial, muzeul s-a mai numit Muzeul de Etnografie şi Artă Naţională, însă din 1912 a purtat denumirea de Muzeul de Artă Naţională, iar mai apoi, pe cea de Muzeul de Artă Populară al Republicii. Dincolo de toate aceasta, MȚR este un muzeu complex, ce deţine colecţii de ceramică, port popular, ţesături pentru interior, lemn, mobile, feronerie, scoarţe. În curtea muzeului, înspre bulevardul Ion Mihalache, a fost montată o biserică din lemn, monument istoric din secolul al XVIII-lea, strămutată aici în anul 1992.
Clădirea în care funcţionează muzeul a avut o istorie zbuciumată, asemeni ţării întregi. Operă a arhitectului N.Ghica-Budeşti, clădirea-palat a fost ridicată în anii 1912-1941 și este acoperită cu zidărie aparentă din cărămidă roşie. Are arcade şi elementele traforate, iar foişorul aminteşte de clopotniţele vechilor mănăstiri, numele său fiind influenţat de vremuri: în 1953 s-a numit Muzeul Lenin-Stalin, după asta Muzeul Partidului, iar după 1989 a căpătat numele cu care îl cunoaştem astăzi.