Obiecte de cult şi veşminte noi la Catedrala patriarhală

În cei 350 de ani de existenţă, Catedrala patriarhală a fost supusă mai multor renovări. Printre ctitorii-restauratori ai bisericii au fost mitropoliţii şi patriarhii care au slujit la altarul ei. Ultima consolidare, restaurare şi înfrumuseţare a catedralei s-a întâmplat anul trecut, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, într-un timp record, doar câteva luni. Această reînnoire a fost completată de achiziţionarea unui nou policandru, a unor evanghelii şi a unui apostol cu coperţi aurite, precum şi a mai multor cruci de binecuvântare, tăvi argintate pentru anafură, a unui sfeşnic cu 7 braţe lucrat în email la Atena, icoane praznicale şi a 180 de rânduri de veşminte preoţeşti şi diaconeşti din material adus din Grecia. La acestea se adaugă şi donaţia Părintelui Patriarh, un rând de sfinte vase din argint aurit şi o cădelniţă de argint.

În istoria de 350 de ani a Bisericii Mănăstirii „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena“, care a devenit la un moment dat Catedrală mitropolitană şi, din 1925, Catedrală patriarhală, în care au slujit până acum toţi patriarhii României şi unde au avut loc cele mai importante momente din istoria Bisericii Ortodoxe Române, au existat oameni care şi-au donat din agoniseala lor pentru înfrumuseţarea acesteia. Ctitoria mitropoliţilor şi a patriarhilor În primul rând, au fost ctitorii-fondatori, Constantin Şerban Basarab Voievod (1654-1658) şi Radu Leon (1664-1669), domnitori ai Ţării Româneşti. Restaurări însemnate care au adus şi modificări, în funcţie de stilurile epocii, au avut loc şi în timpul mitropoliţilor Filaret al II-lea (1792-1793) şi Dositei Filitti (1793-1810). Au urmat modificări în timpul Sf. Ier. Grigorie Dascălu, mitropolit al Ungrovlahiei, considerat unul dintre ctitorii mari ai catedralei; de aceea a şi fost îngropat alături de sfântul lăcaş, iar acum moaştele sale se află la Mănăstirea Căldăruşani. Mai târziu, Dimitrie Belizarie, cel mai cunoscut pictor al Bucureştiului de atunci, a repictat catedrala în timpul patriarhului Miron, în acea perioadă (1932-1935) restaurându-se în întregime catedrala şi împodobindu-se cu o nouă catapeteasmă şi mobilier nou. Tot atunci s-a ridicat şi actuala reşedinţă patriarhală, pe locul micii stăreţii. Patriarhul Iustinian este următorul ctitor al catedralei. În timpul păstoririi sale, catedrala a fost parţial renovată, s-a curăţat pictura şi s-au realizat icoanele în email şi aur de pe catapeteasmă. Biserica a afost placată cu marmură în timpul patriarhului Iustin, iar catapeteasma a fost curăţată din nou în vremea patriarhului Teoctist. Catedrala este consolidată, restaurată şi înfrumuseţată La începutul veacului al XXI-lea, catedrala a cunoscut o nouă înnoire. Cele mai importante lucrări s-au făcut în timp record, „în doar câteva luni, după sărbătoarea Sfintelor Paşti, până la hramul Catedralei patriarhale, Sfântul Dimitrie cel Nou (27 octombrie), a anului 2008, cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel, care a devenit astfel un alt ctitor-restaurator al Catedralei patriarhale“, ne-a spus arhim. Timotei Aioanei, mare eclesiarh al catedralei. Lucrările de consolidare, restaurare şi înfrumuseţare au constat în restaurarea catapetesmei, a mobilierului din lemn şi a picturii murale, realizarea unor icoane în mozaic, fixate în ocniţele de pe faţada pridvorului, refacerea tencuielii exterioare, înlocuirea acoperişului cu altul nou, turnat în plumb, placarea cu piatră a trotuarelor şi a treptelor de intrare, placarea pardoselii sfântului altar cu marmură, restaurarea elementelor decorative din piatră, restaurarea vitraliilor şi montarea de ferestre termopan, refacerea instalaţiilor electrice, termice, de climatizare şi sonorizare, reabilitarea clopotniţei şi înzestrarea ei cu clopote noi, din Austria. 180 de rânduri de veşminte preoţeşti şi diaconeşti Pe de altă parte, a fost achiziţionat un candelabru nou, aşezat în pronaos. Acum se continuă executarea unor candele brâncoveneşti de mari dimensiuni, din argint, care vor fi poziţionate în zona mormintelor patriarhilor din catedrală. „O mare realizare o reprezintă confecţionarea a 180 de rânduri de veşminte preoţeşti şi diaconeşti, pentru fiecare mărime. Unele au culori strălucitoare, aurii, polistavrion sau cu mai multe cruci, care se îmbracă mai ales la sărbătorile împărăteşti, dar croite după modelul bizantin. Pe lângă acestea, sunt veşminte în culorile roşu, albastru şi verde, fiecare răspunzând unor cerinţe liturgice: roşu - atunci când Biserica pomeneşte martirii şi la Înălţarea Sfintei Cruci; veşminte albastre - la Bobotează, la sărbătorile închinate Maicii Domnului; verde se foloseşte la Florii, Rusalii, Sfânta Treime; sigur, în Tradiţia greacă, culoarea verde se poartă şi în Duminica Sfintei Cruci din Postul Mare, pentru că ne aduce aminte de pomul vieţii din mijlocul raiului, aşa cum sub Sfânta Cruce se odihnesc toţi cei care sunt osteniţi pe căile acestei vieţi; de asemenea, culoarea verde mai este folosită atunci când Biserica prăznuieşte un cuvios, este culoarea pe care pictorii, alături de maroniu, o folosesc pentru veşmintele cuvioşilor“, explică arhim. Timotei Aioanei. Materialul a fost adus din Grecia, de la Atena, şi lucrat în ţară, în cursul anului 2008. Pe lângă material au mai fost aduse galonul, franjurile, nasturii etc. „Din păcate, la noi în ţară nu se găseşte încă material de o calitate superioară“. Catedrala a primit şi un rând de sfinte vase din argint aurit: potir, disc, steluţă, copie, vas pentru căldură, „aduse de la Moscova de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, când a participat la slujba de înmormântare a patriarhului Alexei al II-lea al Moscovei şi al tuturor ruşilor. Tot Părintele Patriarh a dăruit o cădelniţă de argint“, menţionează marele eclesiarh. Catedrala a fost dotată şi cu două evanghelii noi, un apostol cu coperţi aurite, din Grecia, cruci de binecuvântare, tăvi argintate pentru anafură, un sfeşnic cu 7 braţe lucrat în email la Atena, pentru sfânta masă, şi icoane noi, unele deja pictate, altele în curs de realizare. Au mai fost aurite, de asemenea, câteva obiecte de cult, evanghelii, cruci, cădelniţe, dar şi reparate unele dintre obiectele de cult din patrimoniul Catedralei: vasul de agheazmă, precum şi crucea de lemn pictată la Muntele Athos şi dăruită în urmă cu mai bine de 100 de ani Catedralei patriarhale. Au fost confecţionate şi unele acoperăminte pentru sfintele vase şi sfânta masă şi s-a procurat un set nou de covoare pentru toată Catedrala patriarhală. Toate aceste detalii se pot vedea şi în cele două albume de artă apărute la Editura „Cuvântul Vieţii“, primul despre istoricul Catedralei şi al doilea, în completare, conţinând şi detaliile legate de consolidarea, restaurarea şi înfrumuseţarea lăcaşului de cult.