„Ocrotind femeia, prețuim miracolul vieții”

În primele 10 luni ale anului 2025, aproximativ 11.000 de femei au cerut ajutor din cauza violenței domestice, peste 1.000 de ordine de protecție au fost încălcate, iar 42 de femei și-au pierdut viața în urma violenței domestice. Multe, poate prea multe care nu sunt cuprinse în nici o statistică renunţă la luptă şi trăiesc în întunericul abuzurilor familiale. Pentru victimele tăcute trebuie să existe alte voci care să le spună că nu sunt singure, că au drepturi şi pot primi sprijin juridic, emoţional şi financiar. „Abuzul trebuie numit, explicat şi evidenţiat, făcut vizibil, iar femeia trebuie să știe că frica, izolarea și umilirea sau controlul sunt şi acestea forme de violență, nu sunt situații normale”, spune Roxana Necula, doctor în sociologie. 

La început a fost un cuvânt apăsat şi jignitor, urmat de o palmă „corectoare” şi multe înjurături printre dinţi. Să nu audă copiii. La scurt timp însă, nimic nu a mai contat, nici măcar ochii rugători, plini de lacrimi, ai copiilor, care implorau să le lase mama în pace. Iadul se dezlănţuie pentru femeile care devin în ochii unor „bărbaţi” doar nişte fiinţe fără apărare, bune să încaseze frustrările şi nebunia lor: potop de palme, pumni, picioare, jigniri şi injurii.

Este o realitate a României de astăzi, în care se consumă drame familiale şi în care prea multe femei suferă în tăcere fără a îndrăzni să-şi spună durerea ori să ceară ajutor. De multe ori din lipsă de educaţie şi informare, prizoniere unor mentalităţi retrograde, cum că „ar aparţine acelor bărbaţi odată ce s-au căsătorit”, alteori din motive economice, pe principiul „e rău cu rău, dar mai rău fără rău”, însă multe femei tac şi de ruşine, în acest caz având o anumită pregătire academică, situaţie economică şi statut social. Sunt şi femei care rămân lângă abuzatori din iubire, sperând că vor reuşi să-i schimbe. Nu se întâmplă asta, iar lucrurile scapă de sub control.

„Violența domestică apare dintr-un cumul de factori: modele comportamentale preluate din familie, lipsa educației emoționale, dezechilibre de putere în cuplu, consum de alcool sau substanțe, dificultăți financiare, dar și norme sociale care încă tolerează agresivitatea în spațiul privat. Victimele violenţei domestice sunt adesea persoane aflate în dependență emoțională sau economică, cu stima de sine scăzută și cu istoric de abuz în familie. Sunt captive în relaţii cu persoane cu nevoie de control, cu dificultăți de gestionare a furiei, gelozie patologică sau vulnerabilități psihologice neadresate”, explică Magdalena Roxana Necula, doctor în sociologie, cu o experiență de peste 23 de ani în asistență socială, inclusiv în calitate de şefă a Centrului de primire în regim de urgență a victimelor violenței domestice și victimelor traficului de persoane din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Iași şi de preşedintă a filialei Iaşi a Colegiului Naţional al Asistenţilor Sociali.

Cum poate fi diminuată violenţa domestică

Violenţa domestică are mai multe faţete, se poate manifesta fizic, verbal, psihologic (constrângeri, neglijare, provocarea unor stări de tensiune şi suferinţă psihică, impunerea voinţei şi a controlului personal), sexual, economic, social şi spiritual (precum limitarea accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase). Faţă de anii anteriori, „într-adevăr, victimele solicită mai repede sprijin, folosesc mai des ordinul de protecție și au mai multă încredere în serviciile sociale și în poliție”, menţionează Roxana Necula, ceea ce „arată că munca de prevenție își produce efectele”. Ca specialist, ea susţine că „abuzul trebuie numit, explicat şi evidenţiat, făcut vizibil, iar femeia trebuie să știe că frica, izolarea și umilirea sau controlul sunt şi acestea forme de violență, nu sunt situații «normale»”. În opinia sa, „prin educație consecventă, campanii comunitare, formare în școli, implicarea liderilor locali și a profesioniștilor, acest fenomen poate fi diminuat”.

Activând o perioadă îndelungată în asistența socială, Roxana Necula, în prezent viceprimar al municipiului Iaşi, a cunoscut situaţii cutremurătoare, cum este cazul unui medic din Suceava, care a apelat la serviciile de asistenţă socială şi la instituţiile abilitate, reuşind să iasă dintr-o relaţie abuzivă. În faţa celor doi copii mici, aceasta a fost înjunghiată de soţul cu care se afla în divorţ. Fiecare victimă a violenţei domestice i-a confirmat câtă nevoie au femeile să fie ascultate, îndrumate şi sprijinite. „Aceste femei sunt nişte luptătoare şi trebuie să facem cunoscut faptul că nu sunt singure. Oricine se află într-o situație abuzivă sau cunoaște o astfel de persoană poate cere ajutor. Femeia nu doar că poate îndeplini în societate orice rol îşi propune, ea are și o vocație unică: dăruiește viață. Să nu uităm că Iisus Hristos a venit pe lume prin Maica Domnului, iar femeia este izvor de viață și mântuire, este temelia care susține căminul, este inima familiei. Ocrotind femeia, prețuim miracolul vieții și cinstim, astfel, darul sfânt oferit nouă de Dumnezeu”, a subliniat Roxana Necula.

Unde pot cere ajutor victimele violenţei domestice

În ultimii ani a crescut gradul de conştientizare a abuzului şi, implicit, curajul de a-l denunţa. În situaţii de urgenţă, victima poate apela numărul unic 112 sau cea mai apropiată secţie de poliţie. Linia telefonică 0800.500.333, care este gratuită şi disponibilă 24 de ore, 7 zile din 7, este dedicată nu doar victimelor violenței domestice, ci şi victimelor care reclamă discriminarea de gen, hărțuirea sexuală și traficul de persoane. La acest telverde se oferă sprijin, consiliere şi îndrumare.

De asemenea, victimele care au suferit leziuni fizice sau traume psihice se pot adresa Unităţilor de Primiri Urgenţe ale unităţilor spitaliceşti sau Serviciului de medicină legală. Totodată, pot fi accesate serviciile sociale ale primăriilor, respectiv direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţie a copilului, adăposturile specializate și ONG-urile de profil.

Centrele de primire în regim de urgenţă oferă nu doar adăpost temporar victimelor, ci şi infor­maţii privind drepturile şi măsurile de protecție de care pot beneficia, consiliere psihologică, socială şi juridică, consiliere parentală și sprijin pentru reintegrare socială.

Pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Egalita­tea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) pot fi accesate, pe judeţe, informaţii referitoare la existenţa locuinţelor protejate sau a centrelor de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei domestice, informaţii utile precum definirea formelor de violenţă în familie, drepturile victimelor, posibilitatea de solicitare a unui ordin de protecţie şi chiar instrucţiuni privind completarea unei astfel de solicitări.

„Obiectivul este ca victima să își recapete autonomia, demnitatea și capacitatea de a lua decizii în siguranță”, subliniază Roxana Necula.

Persoanele care depun o plângere penală și sunt victime ale violenței domestice pot solicita un sprijin financiar sub forma unui voucher pentru acoperirea nevoilor urgente în limita unei sume echivalente cu cinci salarii de bază minime brute pe țară.