OCTAVIAN GOGA: „O nouă așezare a neamului”
„Pentru Regatul Român, venirea ardelenilor este cea dintâi sărbătoare a unirii politice cu pământul ce se va rupe de sub sceptrul Habsburgilor. Soarta a vroit ca din acest oraş al înfrăţirii de odinioară să plece şi consolidarea de mâine. Sufleteşte, această unire a fost totdeauna. Viaţa Ardealului are de veacuri ca unic punct de orientare credinţa unirii de sânge cu Ţara. Tot astfel şi politiceşte principiul unităţii a îndrumat în mod perpetuu programul gândirii de peste munţi.” (Ziarul „Românul”, nr. 31/1918)
„Gândiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din lupta voastră. Înțelegeți că stăpânind din nou pământul vechi al României și lărgindu-i hotarele cu Ardealul și Bucovina, soarta tuturor va fi mai bună.” („Către ţăranii soldaţi”, ziarul „România”, 1917)
„Conștiința unității e o realitate sufletească a poporului român de pretutindeni. Țăranul român de oriunde, aruncat între alte neamuri, a avut sentimentul just al diferențierii de rasă și s-a îngrădit ca-ntr-o cetate în însușirile distinctive ale vieţii lui naționale. În cursul veacurilor, un simplu trai patriarhal a menținut frățietatea acestor oameni de un sânge, oricât de îndărătnice au fost încercările de desființare. Blocul sufletesc s-a păstrat intact, ca în alte părți și în Transilvania și Ungaria.” („Ne învaţă Mărăşeştii ...”)