Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina › Educaţie și Cultură › Lumina literară şi artistică › POEZIE: Ioniță Apostolache

POEZIE: Ioniță Apostolache

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Data: 03 Decembrie 2025

NECUVÂNTARE 
Și tare-aș vrea să reînvăț să tac,
E cel mai simplu lucru pe pământ,
Dar, undeva, în suflet se prefac
Cuvintele în paloșe de lut.

Și bine ar fi să nu mai zic nimic
În lumea asta plină de amar,
Ca să învăț acum cât sunt de mic
În ochii seci de lacrimă și har.

Și bine ar fi să nu mai pot vorbi
Despre ce simt și despre ce doresc,
Să pun la gură lanțuri din fâșii
Oprobriului de tot ce-i omenesc.

Și, totuși, într-o lume de păcat,
Voi căuta să fiu același eu,
Sperând ca prin tăcere să-mi prefac
Cuvântul mut în veșnicul trofeu.


ÎNCREDINȚARE 
Prea obosiți să spunem că ne doare
Și prea grăbiți să ne mișcăm cu gândul,
Să trecem dincolo de disperare,
În locul unde se petrece cântul.

Tot mai păstrăm o umbră de credință,
Să ne aline lacrimile grele,
Împărtășind în suflet năzuință,
La ceasul trist al vremurilor rele!

Cu tot ce mai trăim pe la răscruce,
Cu răstigniri și învieri din moarte,
Mai suntem încă mântuiți prin Cruce 
Și mai avem iubire, și se poate!

Și dincolo de orice încercare,
Nu vom păstra firescul iluzoriu,
Căci peste orice fel de disperare,
Există-un barometru tranzitoriu.

În lumea asta plină de suspine,
Tot mai avem o rază de speranță,
Să mă ridic și să pornesc la Tine,
Iubirea mea, în gaj de toleranță!

Mai vine, totuși, dragostea, mai vine,
Trecând peste dureri, gonind minciuna
Și cât există lacrimi și suspine,
Ea e mai dragoste ca-ntotdeauna!

vezi toate ›Alte articole din Lumina literară şi artistică
TOP 6 Lumina literară şi artistică