Ziarul Lumina utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea și în activitatea curentă a Ziarului Lumina cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie. Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.
x
×

CAUTĂ ÎN ZIARUL LUMINA




Până la:

Ziarul Lumina Educaţie și Cultură Lumina literară şi artistică POEZIE: Mircea Teculescu 

POEZIE: Mircea Teculescu 

Galerie foto (1) Galerie foto (1) Lumina literară şi artistică
Data: 17 Decembrie 2025

UMBRA

plecând de la trupul Tău -
umbra dragostei

o umbră pe care 
o pot recunoaște
atunci când stă
cu braţele desfăcute

într-un curcubeu
fără de margini


UITE ÎNGERII

uite îngerii cum planează,
sori peste munţii de sare,
în curând or să se pogoare
pe-o ceratică, albă rază;

uite îngerii cum vin
deși ochii deloc nu-i văd,
se adună pașnic norod
luminând cerul senin;

uite îngerii cum păzesc
trupul Tău răstignit în mine,
glasul lor Îţi aparţine 
umbre-cuţite îi lovesc;

uite îngerii cum ard
în pereţi de biserici visate,
par făclii puse aproape
pentru toţi cei care cad.

EMOTICON

atât de prizonieri
în libertatea noastră
lipsită de vedere
căci dinlăuntru
pornește privirea
care știe că
totul în jur este iluzie
chiar și trupul
ce clipă de clipă se schimbă
o aparenţă
cum dealurile și câmpia
încărunţesc iarna
și apoi se răcesc de tot
atât de prizonieri
Doamne
când aparţinem
doar libertăţii noastre
lipsite de vedere

ÎNDEMN 

ghemuit în viaţa asta mică
privești la păsări
aerul lor locuiește deasupra
minunate secunde cu aripi ce-ţi spun
ai grijă
iar nu mori cum trebuie
dacă nu faci nimic
ești nimic
roagă-te roagă-te
ceasul automatic își rotește limbile
cât timp mâna ta se mișcă
cât timp te mângâie mâna lui Dumnezeu
fii ce trebuie
în timp ce privești
o frumuseţe de vis
ecranul telefonului tău mobil
care tocmai se stinge

CUM NESFÂRȘITE, 
COLORATE VALURI

cele mai frumoase poezii
le scrie Dumnezeu,
cu degetul Său arătător, 
de care se ating
cum nesfârșite, colorate valuri,
gândurile celor care ne nasc,
speranţele celor ce ne iubesc.