Opinii: Educația prin „Școala altfel”

Un articol de: Steliana Cârmaciu - 07 Mai 2016

Mult-așteptata „Școală altfel - Să fii mai bun, să știi mai multe!” a venit anul acesta cu trei anotimpuri într-o singură săptămână.

Nimeni nu s-a speriat, cadrele didactice și elevii nu au dat nici un pas înapoi de la activitățile propuse. Autocare din București, Brăila, Cluj sau Iași au parcat pe platou la Vulcanii Noroioși pentru a îmbina orele de geografie din clasă cu sportul, biologia, fotografia din Munții Buzăului. Desigur, nici mănăstirile din zonă nu au fost uitate. Elevii au plâns și s-au rugat odată cu monahia care ne-a fost ghid la Mănăstirea Rătești, unde natura s-a dezlănțuit cu câțiva ani în urmă. S-au închinat și I-au mulțumit lui Dumnezeu pentru pronia divină și la Mănăstirea Ciolanu, unde liniștea și pacea domnesc și te îndeamnă la rugăciune. Nici casa memorială a marelui om de cultură și promotor al credinței creștine Vasile Voiculescu nu a fost trecută cu vederea. Curtea și casa acestuia au fost neîncăpătoare pentru mulțimea de elevi care au vrut să îi treacă pragul și să cunoască viața, activitatea și poezia creștină a acestuia. După prima zi din săptămână, când vara parcă venise deja, au năvălit ploile, care n-au mai contenit, iar frigul parcă voia cu orice preț să ne strice programul stabilit. Hotărârea profesorilor și elevilor a fost însă mai puternică, simțind chemarea lui Hristos în Postul Mare în care ne aflam atunci și pornind astfel într-o procesiune pe urmele sfinților la mănăstirile Căldărușani, Snagov și Țigănești, unde ne-am umplut sufletele de bucurie și har sfânt. Bucuria și surprinderea au fost și mai mari când ne-am întâlnit cu Nicolae Grigorescu prin icoanele pictate de el la vârsta de 16 ani, adevărate capodopere de artă și păstrate cu mare cinste de Muzeul Mănăstirii Căldărușani.

În mijlocul lacului Snagov se vede mănăstirea cu același nume, care stă măreață ca un stâlp al credinței creștine. Pașii elevilor prin pietrișul aleilor strică liniștea adâncă a minunatei grădini proaspăt înverzite, parte a unui colț de rai. Și aici, Duhul lui Dumnezeu se împletește cu istoria și cultura. Ochii curioși ai elevilor cercetează piatra funerară a domnitorului Vlad Țepeș, care se află în fața Sfântului Altar, unde a fost îngropat creștinește în această sfântă mănăstire de către călugări, în anul 1476. Tot aici aflăm de Sfântul Antim Ivireanul, care a adus pentru prima dată tiparnița în Țara Românească și a tipărit în această mănăstire cărți bisericești în limba greacă, slavonă și arabă, aducând faima meșterilor călugări de la Snagov până în Grecia, Asia Mică și Egipt. În această mănăstire, Sfântul Antim Ivireanul a fost sprijinit mult de Constantin Brâncoveanu și, astfel, acesta tipărește pentru prima dată cu litere mobile cărți în limba română cu litere latine. Astfel, întâia carte cu litere latine a epocii limbii române moderne a fost „Orânduiala slujbei Sfinților Împărați Constantin și Elena”.

Și Mănăstirea Țigănești i-a îmbrățișat cu dragoste duhovnicească pe elevii care s-au închinat la sfintele icoane și au ascultat cu interes istoria mănăstirii. Și aici elevii au înțeles că munca îl înnobilează pe om indiferent de ce natură este ea. Dacă la Mănăstirea Căldărușani am văzut munca tânărului de 16 ani, pictorul N. Grigorescu, la Mănăstirea Snagov, munca prin tipăritura și totodată dezvoltarea culturii naționale, la Mănăstirea Țigănești munca măicuțelor în țesătorie, până nu de mult singura de acest fel din țară. Desigur, în toate mănăstirile din țară, călugării și măicuțele împletesc rugăciunea cu munca și milostenia, arătându-ne scopul vieții.

În această săptămână „altfel”, elevii au completat ora de Religie din școală cu mersul la parohie împreună cu profesorii lor pentru a-și pregăti sufletul în vederea întâmpinării marii sărbători pascale, spre a se spovedi și împărtăși.

Indiferent de căutările lor, atât elevii, cât și profesorii au reușit să se îmbogățească cu proiectele pe care le-au pus în practică în săptămâna „Școala altfel”. Indiferent de căutări, în istoria sau geografia țării, cu toții au trecut și pragul unei mănăstiri sau biserici unde s-au rugat sau au mulțumit Bunului Dumnezeu și unde au înțeles că în sânul Bisericii și cu pronia lui Dumnezeu le avem pe toate.