Patriarhul României a resfinţit biserica Mănăstirii Dealu

Duminică, 10 iunie, a fost zi de aleasă sărbătoare pentru Mănăstirea Dealu din Arhie­piscopia Târgoviştei. Prea­fe­ricitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, a săvârşit Sfânta Liturghie şi slujba de sfinţire a bisericii aşezământului mo­na­hal, împreună cu un sobor de ierarhi ai Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. La final, a avut loc come­mo­rarea solemnă a voievodului Mihai Viteazul, prin slujba Parastasului oficiată lângă mormântul său din pronaosul necropolei domneşti.

Preafericitul Părinte Daniel a rostit cuvântul „Comemo­rarea primului domnitor al tuturor românilor - Mihai Viteazul, la Duminica Sfinților Români, în Anul Centenar al Marii Uniri din 1918”.
Mii de credincioşi au participat ieri la sărbătoarea Mănăstirii Dealu din judeţul Dâmboviţa. După ample lucrări de consolidare şi restaurare a bisericii şi a întregului complex arhitectonic, începute în anul 2010, pelerini din întreaga ţară au dorit să participe la slujba de sfinţire a locaşului în care a fost aşezat, în anul 1603, capul voievodului Mihai Viteazul, adus de pe Câmpia Turzii.

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a săvârşit Sfânta Liturghie pe un Altar de vară amenajat în apropierea Bisericii „Sfântul Ierarh Nicolae” a Mănăstirii Dealu, împreună cu Înaltpreasfinţitul Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei; Înaltpreasfinţitul Andrei, Mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului; Înaltpreasfinţitul Petru, Mitropolitul Basarabiei; Înaltpreasfinţitul Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei şi Exarh patriarhal; Înalt­preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei; Înaltpreasfinţitul Ioachim, Arhiepiscopul Romanului şi Bacăului, şi Înaltpreasfinţitul Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, înconjuraţi de un sobor de preoţi şi diaconi. Între pelerinii prezenţi la slujbă s-au numărat reprezentanţi ai autorităţilor de stat locale şi centrale, preşedintele Senatului, prim-ministrul României, membri ai Parlamentului şi ai Guvernului României. Răspunsurile liturgice au fost oferite de Corala Catedralei Arhiepiscopale din Târgovişte.

În cuvântul de învăţătură rostit la finalul slujbei, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a vorbit despre semnificaţiile duhovniceşti ale Duminicii a 2-a după Rusalii, închinată Sfinţilor Români de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. „Astăzi pomenim comuniunea sfinţilor români, martiri sau mucenici, cuvioşi, ierarhi, preoţi, diaconi, domnitori, apărători ai patriei şi ai credinţei, precum şi mulţimea sfinţilor credincioşi mireni, cunoscuţi şi necunoscuţi pe nume, care au postit mult şi s-au rugat mult, au mărturisit credinţa în vremuri grele, au construit biserici şi mănăstiri, au născut, crescut şi educat copii în iubirea lui Hristos şi în iubirea de neam şi de Biserică. Îi pomenim pe sfinţii români din toate timpurile, cunoscuţi şi canonizaţi de Biserică, trecuţi în calendar, sau necunoscuţi şi încă necanonizaţi, dar pe care îi cunoaşte Dumnezeu. Pe unii îi va descoperi treptat în istorie, iar pe alţii îi va descoperi la sfârşitul veacurilor”, a spus Preafericirea Sa. Prin sfinţii români, poporul român are în cer mai mulţi mijlocitori sau rugători pentru el în faţa Preasfintei Treimi, ca să-şi păstreze credinţa apostolică moştenită de la Sfântul Apostol Andrei: „Acest popor care a fost creştinat lent, dar profund, a dat o mulţime de sfinţi cunoscuţi şi necunoscuţi, care s-au jertfit de-a lungul timpului şi care, în pofida popoarelor migratoare, au păstrat credinţa apostolică şi ne-au transmis acest tezaur al credinţei ca pe o lumină a Crucii şi Învierii. De aceea, poporul nostru este purtător de cruce şi de înviere, cum arată stema României, singura stemă care are un vultur purtător de cruce, sta­vrofor”.

În încheiere, Preafericirea Sa a oferit Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nifon un engolpion cu chipul Maicii Domnului şi a dăruit pentru biserica aşezământului monahal o cruce de binecuvântare lucrată în Atelierele Patriarhiei Române, tămâie naturală din Oman şi mai multe cărţi de cult, iar pentru biblioteca mănăstirii tipărituri recente de la Editurile Patriarhiei. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei, a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Maicii Domnului şi un buchet de flori.

La final, părintele Ionuţ Ghibanu, vicar administrativ al Arhiepiscopiei Târgoviştei, a citit solemn Actul de sfinţire, în care sunt prezentate istoricul Mănăstirii Dealu şi amplele lucrări de consolidare şi restaurare desfăşurate în perioada 2010-2018.

După Sfânta Liturghie, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de soborul de ierarhi, a săvârşit slujba de sfinţire a bisericii Mănăstirii Dealu, prin stropire cu apă sfinţită şi ungere cu Sfântul şi Marele Mir a exteriorului locaşului de cult. Cu acest prilej, Preafericirea Sa a oferit necropolei domneşti cel de-al doilea hram: Duminica Sfinţilor Români. A urmat oficierea slujbei Parastasului pentru voievodul Mihai Viteazul, în faţa mormântului său din pronaosul bisericii.

„Cea mai importantă necropolă voievodală munteană”

După săvârşirea slujbelor, au avut loc luări de cuvânt pe o scenă amplasată în partea de vest a ansamblului mănăstiresc. Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a vorbit despre importanţa Mănăstirii Dealu pentru istoria şi spiritualitatea poporului român: „Mănăstirea Dealu este unul dintre cele mai vechi locaşuri de spiritualitate românească, prima citadelă a tiparului de pe teritoriul românesc, precum şi cea mai importantă necropolă voievodală munteană, unde îşi află odihna întru aşteptarea învierii glorioşi voievozi munteni precum Radu cel Mare şi unde se află cinstitul cap al voievodului Mihai Viteazul, primul nostru mare întregitor de ţară. Acest sfânt locaş a fost martor al epocii pline de curaj şi demnitate creştină şi naţională din timpul voievodului Mircea cel Bătrân, al înţelepciunii şi echilibrului Sfântului Voievod Neagoe Basarab, al magnificei înfloriri spirituale şi culturale din timpul voievodului Matei Basarab şi al Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu sau al curajului şi aprigei vitejii a voievodului Vlad Ţepeş sau a epocii de unitate naţională din timpul lui Mihai Viteazul, dar şi al figurilor remarcabile de mitropoliţi cărturari ca Teofil, Ştefan, Teodosie. Figura impresionantă a lui Mihai Viteazul străluceşte şi străjuieşte nea­mul românesc de aici, de la Mănăstirea Dealu. La un secol de la Marea Unire din 1918, Biserica noastră strămoşească oferă ca dar această mănăstire-simbol al nea­mului românesc, restaurată şi înfrumuseţată, ca o pregustare a marelui dar - Catedrala Naţională din Bucureşti, simbolul spiritual cel mai important al unităţii şi reconcilierii naţionale ce va fi sfinţită în toamna acestui an prin strădania şi determinarea demnă de admirat şi urmat ale Preafericitului Părinte Patriarh Daniel”. Înaltpreasfinţia Sa a prezentat apoi cele mai noi apariţii editoriale ale Arhiepiscopiei Târgoviştei: preot Niculae I. Şerbănescu, „Voievodul Mihai Viteazul, apărător al Bisericii străbune şi unificator al nea­mului românesc. Premise şi argumente pentru canonizare”; „Mihai Viteazul. Voievod al unităţii româneşti, promotor al Ortodoxiei străbune şi martir al nea­mului nostru - 425 de ani de la urcarea pe tronul Ţării Româneşti”; „Voievodul Mircea cel Bătrân - apărător al Ortodoxiei şi al culturii naţionale. 600 de ani de la trecerea la cele veşnice”; „Ortodoxia românească şi înfăptuirea Marii Uniri”; broşura „Sfânta Mănăstire Dealu” şi broşura „Familia creştină - comuniune de iubire şi bucurie binecuvântată”. În continuare, au rostit alocuţiuni Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului, şi Viorica Dăncilă, prim-ministrul României. Evenimentele de la Mănăstirea Dealu s-au încheiat cu parada militară şi prezentarea onorului de către Brigada 30 Gardă „Mihai Viteazul”, care a înconjurat necropola voievodală.