Pe scurt

Ilustraţii cu poveşti europene la Muzeul de Artă Arad

Muzeul de Artă Arad găzduieşte, până pe 28 septembrie, o expoziţie de ilustraţie de carte „Animalele care vorbesc, în poveşti populare europene“, organizată de Biblioteca Judeţeană „A. D. Xenopol“. Sunt prezentate peste 80 de lucrări aparţinând unui număr de zece tineri artişti plastici din Bulgaria, Franţa, Slovacia şi România, care au participat la prima ediţie a taberei de internaţionale de ilustraţie de carte din comuna arădeană Bata, în cadrul unui proiect cultural finanţat de UE prin Programul Cultura 2007. După cum a precizat directorul Bibliotecii arădene, prof. Florin Didilescu, fiecare creator a avut obligaţia, asumată prin contract, de a lăsa câte 16 lucrări organizatorilor taberei, dintre care au fost selectate cele expuse pe simezele expoziţiei, conform Agerpres. Lucrările realizate în Tabăra de la Bata vor fi incluse într-un catalog ce va fi tipărit până la 1 martie 2009, finanţarea urmând a fi făcută din bani europeni. Secţiune specială a filmului românesc la un festival coreean Cea de-a 13-a ediţie a Festivalului Internaţional de Film de la Pusan (Coreea de Sud), ce va avea loc în perioada 2-10 octombrie, va dedica, în premieră, o secţiune specială „Noului val românesc“, în cadrul căreia vor fi proiectate filmele unor tineri regizori români de succes, precum Cristian Mungiu, Marian Crişan, Cristi Puiu sau Thomas Ciulei. „O zi bună de plajă“ de Bogdan Mustaţă, „Întâlniri încrucişate“ de Anca Damian, „Pescuit sportiv“ de Adrian Sitaru, „Visul lui Liviu“ de Corneliu Porumboiu, „Marilena de la P7“ de Cristian Nemescu, „Megatron“ de Marian Crişan, „Occident“ de Cristian Mungiu, „Marfa şi banii“ de Cristi Puiu, „Podul de flori“ de Thomas Ciulei, „Hârtia va fi albastră“ de Radu Muntean, „Lampa cu căciulă“ de Radu Jude şi „Trafic“ de Cătălin Mitulescu vor fi prezentate la Pusan. În ultimii ani, industria de film din întreaga lume şi-a îndreptat atenţia asupra tinerilor regizori români. Aceştia au ajuns să facă interesul întregii lumi, odată cu succesele de la Cannes din 2007. Un document al lui Alexandru cel Bun a ajuns în Mehedinţi În inventarul arhivistic al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale (DJAN) Mehedinţi se află unul dintre cele mai vechi documente feudale moldoveneşti ajunse pe teritoriul Ţării Româneşti, datând din anul 1429 şi aparţinând lui Alexandru cel Bun. Directorul DJAN Mehedinţi, Tudor Răţoi, a spus că acest valoros înscris este pe hârtie de pergament, la Suceava, la 3 iunie 1429 (6937), purtând pecetea cu însemnele domneşti ale domnitorului Alexandru cel Bun. „Documentul respectiv provine din «Colecţia Istrati», iniţiată de Maria Istrati, născută Capşa, mama cunoscutului medic, profesor, chimist şi om politic român Constantin I. Istrati. De-a lungul timpului, acesta a trecut prin mai multe arhive, dar în 1923, la solicitarea cărturarului mehedinţean Teodor Costescu, cu consimţământul soţiei doctorului Istrati, a fost cedat municipalităţii Turnu Severin, iar din 1978 se află la Filiala Mehedinţi a Arhivelor Statului“, a precizat Răţoi.