Pe urmele celor mai iubiţi sfinţi din Grecia

Măcar o dată în viaţă fiecare dintre noi ar trebui să îşi găsească disponibilitatea sufletească şi puterea de a merge într-un pelerinaj. Este un moment cu totul aparte în viaţa unui creştin. Cu totul deosebit a fost şi itinerarul spiritual pe care l-am făcut în urmă cu câteva luni în Grecia, casa multor sfinţi, adevăraţi prieteni ai credincioşilor români.

Tesalonicul este un oraş primitor, deşi aglomerat, iar prima impresie pe care ţi-o lasă este aceea a unei familiarităţi aparte, poate şi pentru că locuitorii acestei metropole sunt obişnuiţi cu turiştii, prezenţi indiferent de anotimp. Metropola a primit denumirea după Tessaloniki, soţia lui Kassander şi soră a lui Alexandru Macedon, fondatorul oraşului. Aici se află cele mai multe sfinte lăcaşuri care fac parte din situl paleocreştin şi al monumentelor bizantine din Tesalonic, înregistrate fiind în lista Patrimoniului Mondial UNESCO, încă din anul 1988. Aproape de Sfântul Dimitrie Un prim reper spiritual, către care se îndreaptă pelerinii odată ajunşi aici, este Biserica "Sfântul Mare Mucenic Dimitrie". Biserica, cu cinci abside, impresionează prin măreţia sa şi este renumită în lumea artei bizantine. Într-o laterală a navei se păstrează moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, mai exact într-o bisericuţă în miniatură, de formă hexagonală, cu acoperiş de argint, o uşă şi un pat de piatră. Într-o criptă subterană a bisericii, acolo unde se presupune că a avut loc martiriul marelui mucenic, o candelă plină cu ulei arde neîntrerupt. Itinerarul prin cel de-al doilea oraş ca mărime din Grecia se continuă până la una dintre cele mai frumoase pieţe publice ale urbei. Între bulevardele Tsimiski şi Egnatia se înalţă Biserica "Sfânta Sofia", construită în secolul al VIII-lea, după modelul Bisericii "Sfânta Sofia" din Constantinopol, datând din secolul al VI-lea. Biserica a fost complet restaurată în secolul al XX-lea, după ce în secolul al XV-lea a fost transformată în moschee. Printre străduţele animate de oameni de diferite naţionalităţi, ale căror limbi ţi se amestecă în urechi ca într-un veritabil Turn Babel, se ajunge la Biserica "Sfântul Gheorghe" - Rotonda, o construcţie cilindrică, masivă, înălţată în anul 306. Rotonda, numită astfel datorită formei sale circulare, face parte dintr-un sistem arhitectural impozant, alături de Arcul de Triumf al lui Galeriu şi de Palatul Roman. Istoricii indică că destinaţia iniţială a clădirii a fost cea de mausoleu imperial, de mormânt al împăratului. Momentan, Biserica "Sfântul Gheorghe", cunoscută ca cea mai veche biserică creştină din Tesalonic, se află într-un amplu proces de restaurare şi conservare. Catedrala mitropolitană din oraş aşteaptă smerită pe orice vrea să-i calce pragul pentru a se închina la cinstitele moaşte ale Sfântului Grigorie Palama, arhiepiscop de Tesalonic, cunoscut ca unul dintre cei mai profunzi teologi ai Bisericii Ortodoxe din secolul al XIV-lea. Meteorele Orice turist care a fost în Grecia îţi va spune, cu siguranţă, că nu trebuie să ratezi nicicum Meteorele. Cu adevărat impresionante, unice în lume, cele 24 de mănăstiri "meteorice" constituie cel mai important centru monastic ortodox al Greciei, după Muntele Athos. Asemenea unei păduri din stânci, aşa arată această aşezare monahală, căzută parcă din cer, chiar la ieşirea râului Pinios din câmpia Tessaliana. La înălţimi de până la 400 de metri se află mănăstirile, unele aflate în ruină ("Sfântul Duh", "Sfântul Dimitrie", "Sfântul Nicolae Padova" etc.), în timp ce altele se conservă foarte bine şi sunt foarte căutate de turişti ("Marele Meteor", "Varlaam", "Sfânta Treime", "Rusanou" etc.). Corfu, insula Sfântului Spiridon, a Sfintei Teodora, a Sfintei Muceniţe Paraschevi Insula Corfu este una dintre cele mai populare şi apreciate dintre insulele Ionice. Este micul paradis al celor care iubesc plajele cu nisip fin şi apa mării limpede şi albastră. Totodată, Corfu este şi un important loc de pelerinaj. Din cele 37 de biserici aflate aici, cele mai cunoscute sunt Biserica "Sfântul Spiridon", Biserica "Sfânta Teodora", Mănăstirea "Sfânta Muceniţă Paraschevi". Cu adevărat de neuitat este participarea la slujba Sfintei Liturghii în Catedrala Sfântului Spiridon. Sub cupola bătrânei biserici, construită în anul 1596, indiferent de identitate sau culoarea pielii, devii prieten cu cel care se roagă alături de tine. Pe feţele tuturor celor care aşteaptă să se închine la sfântul ocrotitor al insulei, zâmbetele înfloresc fără un motiv anume. Sfântul Spiridon îi aşteaptă pe toţi răbdător şi binevoitor, le ascultă necazurile şi îi uşurează de poveri. Minunile lui sunt de netăgăduit, şi ceea ce impresionează în mod continuu sunt papucii sfântului care se tocesc şi trebuie schimbaţi periodic, deşi ei sunt păstraţi în raclă, fiind fixaţi în picioarele sfintelor sale moaşte. Următorul popas duhovnicesc este Biserica "Sfânta Teodora", care ocroteşte moaştele întregi ale Sfintei Teodora Împărăteasa. Mănăstirea "Sfânta Muceniţă Paraschevi", amplasată într-un peisaj pitoresc, adăposteşte mâna dreaptă a Sfintei şi o parte din moaştele Sfântului Iosif Zakynthos. Originară din Italia, Paraschevi a trăit pe vremea împăratului Antonin, fiind sărbătorită în Grecia la 26 iulie. Ea nu trebuie confundată cu Sfânta Cuvioasă Parascheva (cu hramul pe 14 octombrie), ale cărei moaşte se află la Iaşi. Sfântul Andrei, Sfântul Nectarie, Sfântul Ioan Rusu, Sfântul Efrem Sirul, prietenii credincioşilor aflaţi în nevoie Ajungem şi în cel de-al treilea oraş ca mărime din Grecia, Patras. Numită "poartă occidentală a Greciei" datorită importanţei sale comerciale internaţionale, urbea se află în nordul peninsulei Peloponez. Este pământul binecuvântat, unde se găsesc cele două biserici închinate ocrotitorului oraşului, Sfântului Apostol Andrei - biserica cea veche, ridicată pe locul martiriului său, şi biserica cea nouă, întemeiată în anul 1908 de către regele George I, care este recunoscută ca fiind cea mai mare biserică din Balcani. Lângă biserica veche, ridicată în apropierea celei noi, se află "fântâna Sfântului Andrei", despre care se spune că a fost locul în care Sfântul Apostol a predicat. Cât despre biserica cea nouă, aceasta impresionează prin imensitatea ei, dar şi prin interiorul frumos împodobit cu picturi bizantine. Aici se află cinstitul Cap al Sfântului Andrei şi o bucată din crucea pe care acesta a fost răstignit. La o distanţă de zece kilometri de oraşul grecesc Kalavrita, într-o coastă a muntelui Chelmos, se află Mănăstirea "Mega Spileo", al cărei nume înseamnă "Marea Peşteră". Prăpăstii adânci, căptuşite cu păduri nesfârşite se cască ameninţătoare chiar în buza drumului, aproape de roţile autovehiculelor, până să ajungem la altitudinea de 1.000 de metri, locul în care acest sfânt lăcaş, unic în lume, păstrează cu sfinţenie icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului - Panagia Megaliospiliotissa. Cinstită cu mare evlavie de închinătorii greci, se spune că această icoană a fost pictată de însuşi Sfântul Apostol Luca. O bucurie în plus pentru pelerinii care vin să se închine aici este prezenţa unui număr mare de moaşte, păstrate într-o încăpere luminoasă. Dacă ajungeţi în localitatea Loutraki, nu ezitaţi să mai parcurgeţi alţi 14 kilometri pentru a ajunge la Mănăstirea "Sfântul Patapie". Aşezământul monahal, cu obşte de maici, se află la o altitudine de 700 de metri, în sălbaticii munţi Geraneia. Drumul până la mănăstire este anevoios şi poate fi urcat numai la pas, pe scările săpate în peretele abrupt al stâncii, însă nici un efort nu este prea mare pentru a ajunge la moaştele Sfântului Patapie (prăznuit pe 8 decembrie), cunoscut ca unul dintre sfinţii tămăduitori de cancer. Odată ajuns în vârf, chiar în dreptul peşterii unde se află sfintele moaşte, peisajul este copleşitor. Mare, cer şi munte se completează într-o armonie deplină. În biserica mănăstirii se păstrează şi o parte din moaştele Sfântului Nicon, precum şi capul Sfintei Ipomoni, mama împăratului Constantin Paleologul, ultimul împărat bizantin. Insula Eghina este cunoscută pentru frumoasa şi impunătoarea mănăstire a Sfântului Nectarie, la a cărei construcţie însuşi sfântul a ajutat, între anii 1904 şi 1910. Moaştele Sfântului Nectarie, tămăduitor de cancer şi boli necruţătoare, se găsesc în interiorul lăcaşului şi sunt cinstite cu evlavie de toţi închinătorii care poposesc în acest loc deosebit. În regiunea Atica, la 30 de kilometri de Atena, se află mănăstirea zidită din piatră a Sfântului Efrem cel Nou, un alt reper spiritual important al Greciei. În biserica sfântului lăcaş sunt adăpostite moaştele sfântului, care este considerat ocrotitorul celor dependenţi de droguri şi a depresivilor. Moaştele Sfântului Ioan Rusu, atât de iubit de creştinii din toată lumea, se găsesc într-o mănăstire ridicată pe insula Evia, cea de-a doua insulă grecească după insula Creta. Tot pe Evia se află şi mănăstirea de călugări a Sfântului Cuvios David, care veghează cinstitul Cap al Sfântului David cel Bătrân şi mormântul Cuviosului Iacov Tsalikis. Cuviosul David este prăznuit anual în data de 1 noiembrie. La o distanţă aproximativ egală între Atena şi Tesalonic se găseşte oraşul de provincie Volos, unde este situată Mănăstirea "Kato Xenia". Obştea, formată din maici, între care se nevoiesc şi câteva vieţuitoare românce, păstrează Cinstitul Brâu al Maicii Domnului. Considerat a fi una dintre cele mai valoroase relicve creştine, Brâul este ţesut din păr de cămilă. Mănăstirea "Sfântul Efrem Sirul" de la poalele Muntelui Olimp este de departe un exemplu de dăruire şi hărnicie pământească. Acest loc binecuvântat impresionează prin arhitectură, dar şi prin ordinea şi ospitalitatea maicilor de aici. În mănăstire se găseşte o parte din mâna dreaptă a Sfântului Efrem, un profund scriitor de imnuri şi teolog din secolul al IV-lea, de ale cărui îndemnuri este bine să ne amintim mereu: "Fericit lucru este, într-adevăr, a nu păcătui. Iar dacă oarecare vor păcătui, să nu se deznădăjduiască, ci să plângă pentru acelea întru care au păcătuit, ca prin plâns iarăşi să dobândească fericire…"