Pelerin pe urmele Sfintei Mari Mucenițe Tecla, în orașul Konia, vechea cetate Iconiu

Pomenirea Sfintei Mu­cenițe întocmai cu Apostolii, Tecla, din 24 septembrie, prilejuiește nu doar reamintirea vieții paradigmatice a acestei iubitoare a Cuvântului lui Dumnezeu, convertită la Hristos prin predica Sfântului Apostol Pavel, ci și a strădaniei colosale depuse de Apostolul neamurilor pentru a vesti Evanghelia popoarelor din nenumărate ținuturi.

Elev seminarist fiind, în urmă cu aproape trei decenii, la ora de Studiu al Noului Testament, părintele profesor Ioan Mihoc, cu Sfânta Scriptură în mână, explica atât de frumos călătoriile misionare ale Sfântului Apostol Pavel! Înșira multe nume de localități, despre care nici nu auzisem. Vorbind de prima călătorie misionară, ne-a prezentat activitatea Sfântului Pavel și a celor ce-l însoțeau în Cipru, Pafos, Perga Pamfiliei, Pisidia și Licaonia, Antiohia Pisidiei, Iconiu, Listra și Derbe (Faptele Apostolilor cap. 13 și 14).

În majoritatea acestor locuri Sfântul Pavel a revenit în a treia călătorie misionară, urmărind evan­ghelizarea Asiei Mici, fixân­du-și drept principale obiective nu doar ilustra capitală Efes, unde a locuit aproape trei ani de zile, ci și numeroase alte cetăți: Milet, Colose, Laodiceea, Ierapoli.

Urmare a misiunii Sfântului Apostol Pavel din prima călătorie în Iconiu, s-a convertit și Sfânta Tecla, rămasă în istoria creș­tinis­mului drept prima femeie martiră pentru Hristos.

Peste aproape trei decenii de la neuitatele ore de Studiu al Noului Testament, când profesorul ne ferea perdeaua atâtor veacuri, fă­cân­du-ne, parcă, să pășim duhovnicește pe urmele Sfântului Pavel în istovitoarele sale călătorii misionare, am parcurs fizic drumul Apostolului neamurilor prin câteva așezări din Asia Mică, pe teritoriul Turciei contemporane. De altfel foarte multe din localitățile străbătute în cele trei călătorii ale Sfântului Pavel astăzi se regăsesc pe teritoriul statului turc modern: Antiohia, capitala Siriei antice, în prezent orașul Antakya din sudul Turciei; Antiohia Pisidiei, situată cândva lângă granița Pisidiei de altădată, astăzi poartă numele de Yalvac și se află la câțiva kilometri sud-vest de orașul Aksehir; Derbe, cetate din sud-estul Asiei Mici, astăzi, lângă orașul Konya; Efes, străvechiul renumit oraș așezat pe partea apuseană a coastei Asiei Mici, la aproximativ 7 km la sud de orașul Izmir; Iconiu, fosta capitală a provinciei antice Licaonia, acum orașul Konya; Listra, alt oraș al Licaoniei, acum lângă Konya; Milet, localitate antică, situată la aprox. 50 km sud de Efes, în apropierea orașului contemporan Izmir; Perga, capitala Pamfiliei din Asia Mică în timpul perioadei romane, aflată la câțiva kilometri la nord de orașul Antalia; Troa, mitologica cetate antică, situată în nordul Asiei Mici, lângă cunoscuta stațiune turistică de astăzi, Canakkale.

Nu este ușor de călătorit prin Asia Mică, din pricina diferențelor climatice semnificative, mai ales pe țărmurile Mediteranei, în zona vechii cetăți Atalia, acum Antalya, de unde ne-am și început periplul.

Dumnezeu a binecuvântat ca în pelerinajul nostru să avem un ghid de excepție, doamna Maria Ozbilgin, româncă din Piatra Neamț, stabilită în Turcia de vreo trei decenii. Atunci când peisajele de afară nu se arătau foarte prietenoase, pe drumurile întinse ale Liciei sau ale Podișului Anatolian, doamna Maria, cu o harismă specială, ne-a transpus în epoci de mult apuse, însoțindu-ne cu un admirabil grai românesc, dulce și curat, prin vremuri ancestrale, înainte de venirea Sfântului Apostol Pavel în Asia Mică, dar și din timpul șederii sale în acele ținuturi. Biserica Sfântului Nicolae din Mira Liciei, unde a păstorit Sfântul Nicolae; localitatea sa natală, Patara; apoi Hierapolis, cu mormântul Sfântului Apostol Filip; Laodiceea, cu ruinele Bisericii unde s-au desfășurat cele două sinoade locale din 366 și 481; Efestul, vestitul oraș antic și ruinele bisericii Sfântului Evanghelist Ioan, unde se află și mormântul său; casa Maicii Domnului din Efes; Konya, vechiul oraș Iconiu, de unde era originară întâia martiră pentru Hristos, Tecla; vestita zonă a Capadociei, acolo unde a păstorit în veacul al IV-lea Sfântul Vasile cel Mare. Iată doar câteva din reperele urmărite în pelerinajul nostru.

Revenind la Sfânta Mare Muce­niță Tecla, proslăvită astăzi, reiterăm câteva aspecte din viața ei, așa cum ni le prezintă Sinaxarul zilei. S-a născut în secolul I d.Hr., în cetatea Iconiu (astăzi Konya, în Turcia), din părinți bogați, care nu au cunoscut Evanghelia. După ce l-a ascultat pe Sfântul Apostol Pavel, pe când acesta propovăduia în casa lui Onisifor, vorbind despre virtutea fecioriei, tânăra Tecla a decis să-I urmeze lui Hristos, declinând planul căsătoriei pus la cale de părinții ei.

Mama sa, Teocleia, și Tamir, logodnicul ei, au făcut tot posibilul să împiedice decizia Teclei, ajungând a o denunța la guvernatorul cetății cum că este creștină. Indirect, Sfântul Pavel a avut de suferit, fiind întemnițat, acuzat că a schimbat planul tinerei Tecla, care între timp a și fugit de acasă, continuând să facă parte din primii ucenici ai lui Hristos, botezați de Sfântul Pavel în Iconiu. După plecarea marelui Apostol din oraș, Tecla a rămas neclintită în decizia ei înfuriind-o pe mama sa, Teocleia, care a denun­țat-o din nou la guvernatorul provinciei, sugerându-i acestuia chiar să o condamne la moarte prin arderea pe rug. Crezând cu tărie în puterea Mântuitorului Hristos, mucenița a făcut semnul Sfintei Cruci peste flăcări și în aceeași clipă o lumină puternică a cuprins-o, păzind-o nevătămată.

După aceea, cu binecuvântarea Sfântului Pavel, Sfânta Tecla s-a retras într-o regiune pustie și aspră din Seleucia Isauriei, continuând propovăduirea Cuvântului lui Dumnezeu. La vârsta de 90 de ani, vrăjitori păgâni invidioși au venit să o batjocorească, dar, când Sfânta Tecla L-a chemat în ajutor pe Mântuitorul, o stâncă uriașă s-a crăpat în două și a acoperit-o, ea dându-și astfel sufletul în mâinile Domnului. Părticele din trupul ei proslăvit cu darul neputrezirii și al săvârșirii de minuni se află răspândite în toată lumea creștină, inclusiv la vestită ctitorie a Mușatinilor, Mănăstirea Neamț.

Astăzi în Konya, din păcate, nimic nu amintește de Sfânta Tecla. Posibil să se fi construit chiar aici o biserică în cinstea ei, dar, odată cu islamizarea întregului ținut, comunitatea creștină s-a diminuant foarte mult, iar numeroasele biserici creștine au fost distruse sau transformate în moschei. Mi se pare îmbucurător, totuși, faptul că în Konya există o biserică creștină, romano-catolică, ridicată în 1910 și închinată Sfântului Apostol Pavel, în amintirea predicii sale din prima călătorie misionară în Iconiu.