Performanţă şi descentralizare, obiectivele programului de guvernare pentru educaţie

Printre obiectivele de guvernare în educaţie sunt capitole precum dezvoltarea capitalului uman, creşterea competitivităţii prin formare iniţială şi continuă, alocarea a 6% din PIB pentru finanţarea educaţiei. Sistemul naţional de învăţământ este constituit din ansamblul unităţilor de stat, particulare şi confesionale. Finanţarea de bază a unităţilor din sistemul naţional la nivelul învăţământului obligatoriu se asigură de la bugetul de stat.

Noul curriculum pentru educaţia timpurie va fi centrat pe dezvoltarea competenţelor cognitive, emoţionale şi sociale ale copiilor şi pe remedierea precoce a deficitelor de dezvoltare. Curriculumul trebuie să vizeze inclusiv activităţile educaţionale ce trebuie întreprinse în creşe, precum şi modul de compatibilizare a educaţiei timpurii cu clasa pregătitoare şi învăţământul primar. Personalul implicat în educaţia timpurie va beneficia de programe de formare. În prezent nu există nici o formă de pregătire a personalului care să realizeze intervenţie sau terapie educaţională la nivel de creşe. Se vor înfiinţa echipe multidisciplinare de intervenţie timpurie constituite din medici, psihologi, asistenţi sociali. Echipele vor evalua şi asista din maternitate copiii cu risc apoi vor monitoriza şi asistenţa corespunzătoare. La nivelul celor mai bune grădiniţe se constituie centre de resurse pentru părinţi care să ofere consiliere şi asistenţă părinţilor care au copii cu nevoi speciale. Se vor extinde activităţile educaţionale şi de asistenţă la domiciliul copiilor cu deficienţe. Până în 2014 se urmăreşte cuprinderea în educaţia timpurie a peste 80% dintre copiii între 2-5 ani. Se va relansa proiectul de construire a 750 de grădiniţe noi pentru cuprinderea integrală a copiilor de 3-6 ani. Autonomie şcolară Prin descentralizarea învăţământului preuniversar, şcolile vor primi finanţarea de la administraţiile financiare judeţene, din bugetul de stat. Alte surse de finanţare vor fi consiliul local, consiliile judeţene şi resurse proprii. Resursa umană se va hotărî la nivelul unităţii de învăţământ. Curriculum şcolar se va baza pe 8 competenţe-cheie, agreate şi utilizate în Uniunea Europeană şi care trebuie dobândite în şcoală. Curriculumul Naţional prezentat în legea educaţiei este fundamentat pe cele 8 domenii de competenţe care determină profilul de formare al elevului din perspectiva învăţării pe parcursul întregii vieţi: comunicare în limba română şi, după caz, în limba maternă; comunicare în limbi străine; competenţe în matematică şi competenţe fundamentale în ştiinţe şi tehnologii; competenţe digitale; „a învăţa să înveţi“; competenţe sociale şi civice; iniţiativă şi antreprenoriat; sensibilitate şi expresie culturală. Curriculumul se va flexibiliza în funcţie de şcoală şi profesor. Flexibilizarea curriculară va permite profesorului să realizeze planuri individuale de învăţare pentru fiecare elev. În învăţământul superior se vor acredita universităţile care pot desfăşura studii de masterat şi doctorat, pe domenii de studii, permiţând universităţilor să-şi dezvolte propriile programe. Se va acorda finanţare preferenţială pentru studiile de masterat în limbi de circulaţie internaţională şi pentru doctoratele în cotutelă cu universităţi de prestigiu din străinătate. Universităţile vor fi diferenţiate şi ierarhizate astfel: de cercetare intensivă (cu ciclurile de studii: licenţă + master + doctorat + studii postdoctorale, cu accent pe programe de studii graduale şi postgraduale); de educaţie şi cercetare (licenţă + masterat); de educaţie (licenţă). Programele de calitate slabă din universităţile publice nu vor mai primi bani publici pentru şcolarizarea studenţilor. Stimularea educaţiei continue Pentru fiecare copil guvernul va deschide un cont printr-un depozit echivalent a 500 de euro la care părintele poate contribui anual, în limita a 2% din venitul impozabil care poate fi folosit la finalizarea învăţământului obligatoriu, în scopuri strict educaţionale. Programul „Şcoala de după şcoală“ va fi generalizat, unităţile de învăţământ vor putea să-şi extindă activităţile timp de 8 ore. Alte priorităţi sunt digitalizarea conţinuturilor curriculare şi crearea unei biblioteci virtuale, prin care elevii vor avea acces la toate resursele. Lecţiile celor mai buni profesori vor fi procesate digital şi stocate pe platforma de e-leaming, astfel că orice elev va avea acces la lecţiile celui mai bun profesor. Şcolile pot forma consorţii cu scopul de a optimiza utilizarea infrastructurii, a resurselor materiale şi a forţei de muncă. Consorţiile vor permite libera circulaţie a personalului în cadrul lor, pe verticală (ex. gimnazii-licee) sau pe orizontală (ex. liceu-liceu).