Persoanele cu dizabilităţi nu sunt angajate nici de instituţiile care îi apără

▲ Instituţiile publice centrale şi locale preferă să plătească sumele cuvenite bugetului de stat, în vederea asistării persoanelor cu dizabilităţi, decât să angajeze astfel de persoane, arată un studiu realizat de Agenţia de Monitorizare a Presei (AMP) ▲ Potrivit studiului, nici măcar Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nu are vreun angajat cu dizabilităţi ▲

La finele anului trecut, Agenţia de Monitorizare a Presei, prin Departamentul Antidiscriminare a realizat o monitorizare a respectării Legii privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap. Studiul AMP a vizat angajarea persoanelor cu dizabilităţi şi gradul de accesibilizare al instituţiilor, în vederea accesului facil al persoanelor cu handicap motor. În cadrul studiului au fost cuprinse 23 de instituţii publice centrale şi locale, însă doar 19 au răspuns solicitărilor adresate. Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse nu are nici un angajat cu dizabilităţi Potrivit AMP, orice angajator public sau privat poate opta pentru una dintre următoarele variante: angajează persoane cu dizabilităţi, în procent de 4% din numărul total de angajaţi, dacă acesta depaşeşte 50 de salariaţi; plăteşte, lunar, către bugetul de stat, o sumă reprezentând 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap; achiziţionează produse sau servicii de la unităţi protejate autorizate, cuantumul acestora fiind identic cu cel al impozitelor către stat descris anterior. Studiul a relevat că practica cea mai răspândită în rândul angajatorilor publici este de a plăti sumele cuvenite bugetului de stat, în vederea asistării persoanelor cu dizabilităţi, toate cele 19 instituţii alegând această opţiune. Un număr de 10 instituţii au angajat persoane cu dizabilităţi, însă mult sub procentul prevăzut de lege, respectiv de 4%. De exemplu, Ministerul Muncii, Familiei şi Egalităţii de Şanse a raportat că nu avea nici un angajat cu dizabilităţi în trimestrul III al anului 2007, iar Ministerul Sănătăţii nu a oferit informaţii cu privire la această chestiune“, spun autorii studiului. De asemenea, nici o instituţie publică din cele chestionate nu a contractat servicii şi bunuri din partea unităţilor protejate în care muncesc persoane cu dizabilităţi. Cea mai eficientă metodă de inserţie socială o reprezintă angajarea Reprezentanţii AMP au subliniat faptul că cea mai eficientă metodă de inserţie şi reinserţie socială a persoanelor cu dizabilităţi o reprezintă angajarea acestora. În acest sens, AMP lansat un apel către instituţiile de stat să îşi asume rolul de promotori ai integrării sociale a acestor persoane, valorificându-le potenţialul de muncă fie direct, prin angajare, fie indirect, prin achiziţionarea produselor sau serviciilor rezultate din munca lor.