Pomicultura şi viticultura, grav afectate de îngheţ
Valurile succesive de îngheţ din această primăvară au afectat exploataţiile pomicole şi viticole din aproape toată ţara, iar producătorii solicită autorităţilor compensarea pierderilor. Situaţia din sector este cunoscută de autorităţi, ministrul interimar al agriculturii, Tanczos Barna, declarând recent că, din discuţiile cu direcţiile agricole, a constatat că „temperaturile scăzute din această perioadă au afectat pomicultura în aproape toate judeţele ţării”.
Asociaţia Grupurilor şi Organizaţiilor de Producători Agricoli „FRULEG-RO” solicită intervenţia urgentă a autorităţilor pentru compensarea pierderilor din sectorul horticol şi viticol, pagubele produse de îngheţ fiind „majore”, prejudiciind numeroase exploataţii agricole. Gravitatea situaţiei este accentuată de faptul că „nu a fost vorba despre un singur episod izolat, ci despre o succesiune de valuri de frig şi îngheţ”, care a afectat, pe parcursul lunii aprilie, pe rând, „aproape întreg teritoriul României”.
Producătorii afirmă că este al doilea an consecutiv în care anumite culturi pomicole sunt aproape complet compromise, ceea ce le pune în mare dificultate continuarea activității.
„După un an 2025 în care numeroase culturi au fost compromise total, foarte multe ferme care cultivă aceste specii (cais, piersic, nectarin, cireş, vişin, măr, păr, struguri de masă) se află astăzi în pericol de a-şi pierde complet viabilitatea economică, iar pentru multe exploataţii horticole, continuarea activităţii este imposibilă. Asociaţia FRULEG solicită de urgenţă intervenţia autorităţilor în vederea compensării pierderilor, atât din fondul de rezervă agricol al UE, cât şi din fondul de risc constituit prin reţinerea a 3% din plăţile directe din Pilonul I şi gestionat de APIA”, se arată într-un comunicat al organizaţiei, citat de Agerpres.
Asociaţia, prin vocea preşedintelui Lucian Florea, susţine utilizarea urgentă a Fondului de Risc, în baza principiului solidarităţii între fermierii beneficiari de plăţi directe, „aşa cum este prevăzut în instrumentul de sprijin cuprins în Intervenţia DR-32 din PS PAC 2023-2027”.
„Persistenţa acestor episoade până la începutul lunii mai a evidenţiat caracterul excepţional al primăverii 2026 din punctul de vedere al persistenţei riscului de îngheţ”, au transmis reprezentanţii asociaţiei.
Ministrul interimar al agriculturii, Tanczos Barna, declara recent că, din discuţiile cu direcţiile agricole judeţene, a constatat că „temperaturile scăzute au afectat aproape fiecare judeţ unde există pomicultură, au afectat producţia şi probabil vor fi consecinţe destul de severe”. Acesta a mai precizat că „astfel de fluctuaţii de temperatură, generate de încălzirea globală, vor pune la grea încercare atât fermierii, cât şi cetăţenii”. (O.N.)