Postul întinereşte ţesuturile şi limpezeşte mintea

Un articol de: Constantin Milică - 18 Noiembrie 2012

 

 
Postul, măcar două zile pe săptămână, chiar şi în afara perioadelor stabilite de calendarul creştin ortodox, ajută organismul să funcţioneze mai bine, ne ajută să fim mai mobili, energici şi cu mintea limpede, cu condiţia de a evita eforturile fizice şi intelectuale exagerate.
 
În primele zile de post pot apărea dureri de cap şi ameţeli, o scădere progresivă a forţei musculare, stări de somnolenţă, constipaţii, diminuarea accentuată a diurezei şi reducerea substanţială a randamentului în activitatea fizică şi intelectuală. Tocmai de aceea sunt scutiţi de post „negru“ copiii, lăuzele, convalescenţii şi bolnavii cronici.
În afara perioadelor lungi de post, se recomandă respectarea unor posturi de scurtă durată, în tot restul anului, măcar două zile pe săptămână (frecvent miercuri şi vineri). În aceste zile se va reduce raţia zilnică de mâncare la jumătate, fără a suferi de foame. În locul bucatelor «de dulce» se vor consuma multe legume şi fructe (de exemplu mere rase), alături de fulgi de porumb sau de ovăz. Dacă pe parcursul zilei apare senzaţia de foame se vor bea ceaiuri (infuzii neîndulcite) de sânziene, gălbenele, roiniţă şi coada-şoricelului.
Pe lângă purificarea şi dezintoxicarea organismului, alimentaţia „de post“ contribuie la o autoînnoire a celulelor, o întinerire a ţesuturilor, o intensificare a vitalităţii şi o mărire a rezistenţei la boli, infecţii. Totodată, scade concentraţia în proteine şi lipide din creier, precum şi doza de zaharuri din sânge şi urină. De asemenea, are efecte favorabile în unele boli cronicizate ca: diabetul zaharat, ulcerul gastric şi duodenal, ateroscleroza, forme de obezitate şi celulită, boli alergice (astm, poliartrite) şi ale sistemului nervos central, senilitate precoce, intoxicaţii alimentare şi medicamentoase, gută, unele afecţiuni dermatologice.
Pe durate de minim 7-14 zile consecutiv se pot înlocui produsele dăunătoare (cărnuri şi grăsimi animale) cu legume şi fructe în stare proaspătă. Sunt de bază soia, fasole, ciuperci, nuci, alune, ceapă, zarzavaturi, care conţin necesarul zilnic de proteine, lipide, vitamine, săruri minerale şi oligoelemente, cu efecte atât nutriţionale, cât şi adjuvante în diabet, purificarea sângelui, convalescenţă, anemie, oboseală cronică şi regenerarea ţesuturilor intoxicate prin alimentaţie. Se mai recomandă consumul de sucuri naturale şi salate din morcov, sfeclă roşie, ţelină, pătrunjel, păstârnac, gulii, varză, spanac şi salată verde, cu efecte bune pentru orice vârstă, începând cu sugarii, în cazuri de anemii, avitaminoze, intoxicaţii, tulburări gastrice, hepatobiliare, stomacale şi cardiace. Salatele servite cu ulei nerafinat şi oţet sau lămâie, precum şi legumele proaspete, tăiate mărunt sau rase, îşi păstrează conţinutul în vitamine, iar celuloza, ca fibră vegetală, uşurează digestia, fiind un bun laxativ natural şi stimulent al tranzitului intestinal. Având o valoare energetică mai redusă decât carnea şi subprodusele animaliere, alimentaţia cu legume şi fructe proaspete favorizează curele de slăbire în caz de obezitate şi celulită. Consumatorii de varză, conopidă şi tomate reduc riscul îmbolnăvirii de cancere la stomac, plămâni şi prostată.
Pe toată durata postului este bine-venită o cură sistematică cu vitamine (A, C, E şi complexul B), care intră în compoziţia unor enzime ce inactivează o serie de compuşi cancerigeni şi potejează organismul de efectele nocive ale radiaţiilor.
Se recomandă a se consuma, zilnic, câte 3-4 căni cu ceaiuri luate prin înghiţituri rare, din care să nu lipsească florile de arnică, coada-şoricelului, gălbenele, muşeţel, soc, trifoi roşu, frunze de salvie, anghinare, urzică, afin, frag, mentă, mesteacăn, herba de busuioc, coada-calului, rostopască, sânziene galbene şi sulfină. În consum se mai includ fructe de ienupăr, afin, măceş şi păducel, muguri de plop negru şi rădăcini de valeriană, obligeană, păpădie, tătăneasă.
În cazul bolnavilor de diabet zaharat, cu exces de zahăr în sânge şi urină, precum şi la hipertensivii obezi care necesită o purificare a sângelui de deşeuri metabolice (toxine, otrăvuri) este indicat un post alimentar de 7-8 zile în care, pe lângă restricţia alimentară, se vor consuma numai sucuri de legume crude, sucuri de fructe proaspete şi ceaiuri medicinale din speciile menţionate mai sus.
În bolile de circulaţie periferică (hipertensiune arterială, ateroscleroză coronariană, ulcere varicoase, flebite, tromboze), în zilele de post se vor face şi câteva băi locale sau aplicaţii de cataplasme, comprese şi frecţii cu infuzii sau decocturi din plante care favorizează circulaţia normală a sângelui şi au proprietăţi antiseptice şi cicatrizante.