Preoţii craioveni au participat la tradiţionala recepţie de început de an

Data: 05 Ianuarie 2010

Duminică, 3 ianuarie 2010, preoţii din Craiova au fost întâmpinaţi de Înalt Preasfinţitul Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, în sala de festivităţi a Mitropoliei, pentru tradiţionala recepţie de început de an. În deschiderea evenimentului, grupul coral bărbătesc „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie“ al Catedralei mitropolitane a interpretat câteva piese bizantine. Din partea clerului craiovean, părintele Sergiu Popescu, titularul Catedrei de istoria bisericii ortodoxe române din cadrul Facultăţii de Teologie din Craiova, a prezentat activitatea şi realizările anului precedent.

„Menirea noastră preoţească este să luminăm“ În discursul său, Mitropolitul Irineu a vorbit despre rolul pe care trebuie să-l aibă preotul în Biserică şi în societate: „Suntem într-adevăr aleşi de Dumnezeu şi nu avem nevoie de o legitimaţie pământească, ci suntem pentru că Dumnezeu ne-a făcut să fim ai Săi şi nu ne putem niciodată deghiza altfel decât ceea ce suntem. Suntem preoţi ai lui Dumnezeu şi avem menirea de a lumina în casa aceasta care este Biserica lui Hristos. De aceea spune Mântuitorul că nu se poate ascunde lumina sub obroc. Oriunde te-ai afla, eşti privit şi văzut de toţi şi în acelaşi timp apreciat sau dispreţuit pentru că o lumină care efectiv dă să pâlpâie şi să se stingă este un pericol pentru cei care sunt în întuneric, iar menirea noastră preoţească este să luminăm şi să avem candela din abundenţă plină de untdelemnul faptelor bune. Pericolul cel mai mare nu este în afara societăţii noastre, sau într-o societate secularizată, sau într-o împărţire a societăţii în sacru şi profan, ci este ca nu cumva să ne stingem, ca nu cumva să dispară această lumină sau să se risipească şi să nu mai aibă tocmai feştila care este existenţa, ontologia şi rădăcina noastră. În sensul acesta Dumnezeu va face să strălucească faptele, întocmai cum ne spune Hristos: «În aceasta vor cunoaşte oamenii că sunteţi ucenicii Mei dacă veţi avea dragoste întru voi». Deci combustia acestei lumini este dragostea şi unitatea dintre noi, o unitate pe care Dumnezeu a dorit-o şi pentru care S-a rugat“. (I.A.)