Prezidenţiale SUA: Cursa democraţilor, mai animată ca oricând

▲ Hillary Clinton îl ajunge din urmă pe Obama în alegerile primare americane ▲ Soţia fostului preşedinte a fost susţinută masiv de muncitorii albi şi hispanici ▲ Republicanul John McCain îşi aşteaptă liniştit contracandidatul pentru cursa finală din noiembrie ▲

Campania electorală din Statele Unite devine tot mai aprinsă odată cu revenirea spectaculoasă a lui Hillary Clinton. În ciuda mai multor înfrângeri consecutive, fosta Primă Doamnă a Americii a reuşit victorii preţioase în Texas şi Ohio. Clinton revine spectaculos Hillary Clinton a reuşit să evite un dezastru electoral în recentul episod al alegerilor primare. Senatorul a reuşit să-l învingă pe Barack Obama în 4 state, având din nou şanse considerabile pe nominalizarea democraţilor. Clinton şi-a mobilizat toate resursele pentru aceste confruntări, reuşind să pună capăt şirului de victorii ale lui Obama. Sondajele efectuate la ieşirea de la urne, marţi, au relevat că în Texas şi Ohio, Hillary Rodham Clinton a fost susţinută de populaţia albă şi de muncitori, categorii care păreau să o fi abandonat la scrutinurile desfăşurate anterior. Dintre hispanici, care reprezintă o treime din totalul alegătorilor din Texas, două treimi s-au pronunţat pentru fosta Primă Doamnă a SUA. Acest lucru reprezintă un eşec pentru Obama, cel care încearcă să aducă de partea sa tocmai minorităţile defavorizate ale Americii. Cursa democrată pentru nominalizare continuă însă cel puţin până la alegerile primare din Pennsylvania, prevăzute pentru 22 aprilie, unde sunt în joc 188 de delegaţi. Până atunci, mai sunt prevăzute scrutinuri în Wyoming, cu 18 delegaţi, la 8 martie, şi în Mississippi, cu 40 de delegaţi, la 11 martie. Calcule pentru nominalizare După alegerile primare de marţi, din statele Texas, Ohio, Rhode Island şi Vermont, senatorul de Illinois, Barack Obama, se bucură de susţinerea a 1.482 de delegaţi la Convenţia Partidului Democrat de la sfârşitul verii, când va fi nominalizat oficial candidatul democrat la alegerile prezidenţiale care vor avea loc în SUA, în noiembrie. Rivala sa la obţinerea acestei învestituri, senatoarea de New York, Hillary Clinton, are de partea ei 1.390 de delegaţi. Pentru a câştiga învestitura, un candidat democrat are nevoie de votul a cel puţin 2.025 din totalul de 4.049, între care 796 „superdelegaţi“, responsabili ai partidului care sunt liberi să-şi exprime preferinţa, chiar în momentul desfăşurării Convenţiei Partidului Democrat, programată pentru 25-28 august la Denver. Obama, care poate conta pe 199 de superdelegaţi, a reuşit în ultima lună să colecteze 50 de milioane de dolari sub formă de donaţii pentru campania electorală - semnificativ mai mult decât cele 35 de milioane ale dnei Clinton. Astfel, el speră să depăşească înfrângerile suferite marţi în statele din sud. Republicanii merg pe mâna lui John McCain În vreme ce situaţia din Partidul Democrat rămâne incertă, John McCain a devenit candidatul partidului republican la alegerile prezidenţiale din Statele Unite. Victoria sa categorică din Texas l-a determinat pe contracandidatul lui, Mike Huckabee, să se retragă din cursa electorală. Contracandidat învins de George W. Bush în anul 2000, McCain se află într-un oarecare conflict cu aripa conservatoare a partidului, care nu îi apreciază comportamentul indisciplinat. Atitudinea i-a adus însă, pe de altă parte, voturile electoratului independent. Născut în 1936, McCain este un veteran al războiului din Vietnam şi cel mai în vârstă dintre candidaţi (72 de ani). Deşi loial lui Bush, McCain a fost unul dintre primii critici republicani ai Casei Albe, pentru felul în care a fost concepută intervenţia în Irak. A ridicat vocea şi împotriva scăderii impozitelor, pe care a considerat-o excesivă, s-a declarat în favoarea unei reforme generoase a imigraţiei şi a fost unul dintre puţinii republicani interesaţi de încălzirea globală. De asemenea, el se opune avortului, căsătoriei cuplurilor homosexuale şi controlului armelor de foc.