Prima biserică din Turda-Băi a fost sfinţită

Biserica cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh" din Turda-Băi a fost sfinţită, ieri, în Duminica după Înălţarea Sfintei Cruci, de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. După slujba de sfinţire, Preafericirea Sa a arătat importanţa lepădării de sine pentru urmarea lui Hristos.

Sosirea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Turda a avut loc sâmbătă seara, când IPS Andrei, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, preoţii din oraşul Turda, obştea de maici şi mulţi credincioşi l-au întâmpinat la Mănăstirea "Mihai Vodă", din apropierea oraşului, locul unde a fost ucis şi îşi doarme somnul de veci marele voievod Mihai Viteazul. Slujba de Te-Deum, oficiată în biserica mănăstirii, a fost urmată de cuvântul de bun venit al IPS Andrei, după care Întâistătătorul Bisericii noastre a vorbit celor prezenţi despre legătura dintre parohii şi mănăstiri, despre familia creştină şi rolul ei alături de familia monahală în Biserică. Ieri, cartierul mărginaş al Turdei, din apropierea salinei şi a staţiunii balneare din oraşul transilvan, a fost împodobit pentru marea sărbătoare a comunităţii. Visul de a avea un lăcaş de închinare s-a împlinit pentru credincioşii de aici, iar târnosirea ei de către Părintele Patriah Daniel şi de cei doi ierarhi ai Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a adus o bucurie duhovnicească deosebită. Sute de credincioşi au venit în dealul unde este construită biserica, între casele din cartier, şi au participat la slujba de sfinţire şi la Sfânta Liturghie, oficiată pe o scenă amenajată în apropierea lăcaşului de cult. Slujba de sfinţire a noului lăcaş de cult a început cu rânduiala de târnosire a celor patru laturi, stropirea cu apă sfinţită şi ungerea cu Sfântul şi Marele Mir. Un sobor de preoţi şi diaconi i-a înconjurat pe cei trei ierarhi, iar autorităţile locale şi judeţene au participat la marea sărbătoare a municipiului Turda. A urmat aşezarea părticelelor de moaşte în piciorul Sfintei Mese, ungerea ei cu Sfântul şi Marele Mir, precum şi împodobirea acesteia cu veşmintele şi obiectele liturgice. Au fost sfinţite şi catapeteasma şi pictura bisericii. Răspunsurile liturgice au fost date de Corul "Teofania" din Turda, condus de părintele Sebastian Zăhan, iar la Sfânta Liturghie a cântat şi Corul Parohial, condus de Marcel Sasu. După sfinţire, Patriarhul României a vorbit despre însemnătatea târnosirii bisericii pentru o comunitate, despre simbolistica actelor liturgice de la această slujbă religioasă şi despre sfinţii mucenici, pe mormintele cărora s-au zidit primele biserici şi care, prin moaştele lor aşezate în Sfânta Masă, ne ocrotesc şi ne sunt modele de jertfelnicie. "Lepădarea de sine ne ajută să urmăm lui Hristos pe calea mântuirii" După citirea Sfintei Evanghelii, PF Părinte Patriarh Daniel a rostit cuvântul de învăţătură, tâlcuind Evanghelia Duminicii după Înălţarea Sfintei Cruci. "Evanghelia ne arată că pentru a urma lui Hristos avem nevoie de lepădarea de sine. Ce înseamnă această lepădare de sine? Ce înseamnă această negare de sine? Nu înseamnă oare o depersonalizare? Cum să ne lepădăm de noi înşine când ne iubim pe noi înşine atât de mult, încât uităm de Dumnezeu şi de semenii noştri? Lepădarea de sine pe care Mântuitorul Iisus Hristos ne-o cere înseamnă schimbarea felului de a fi şi de a vieţui, adică să nu mai trăim în mod egoist, numai cu gândul la noi înşine, ci mai întâi să ne gândim la Dumnezeu, Izvorul vieţii noastre, şi la cei din jurul nostru: părinţi, fraţi, vecini, oameni săraci, bolnavi, neajutoraţi şi, astfel, de la iubirea de sine egoistă sau pătimaşă, să trecem la iubirea sfântă de Dumnezeu şi de semenii noştri. Iubirea de Dumnezeu şi de semeni ne ajută să ieşim din închisoarea egoistă a sufletului nostru. În esenţă, lepădarea de sine înseamnă deschiderea sufletului nostru pentru ca iubirea sfântă a lui Dumnezeu sau harul Lui să lumineze viaţa noastră, iar noi să transmitem această iubire semenilor noştri. Lepădarea de sine este o iubire nepătimaşă, o înviere din mormântul egoismului şi o bucurie de comuniune cu Dumnezeu, în rugăciune, şi cu oamenii, în fapte bune. Lepădarea de sine ne ajută să urmăm lui Hristos pe calea mântuirii şi, ca atare, viaţa lui Hristos devine Viaţa vieţii noastre", a spus PF Părinte Patriarh Daniel. Patriarhul României, cetăţean de onoare al Turzii La final, Întâistătătorul Bisericii noastre a oferit principalilor jertfitori la zidirea bisericii câteva distincţii. Părintele paroh Aurel Mişca a primit Crucea patriarhală, primarul municipiului Turda, Tudor Ştefănie, a primit distincţia "Ordinul Ştefan cel Mare", familia Aurel şi Letiţia Arion a primit Diploma de onoare "Sfântul Andrei, ocrotitorul României". Aceeaşi distincţie au primit familia Liviu şi Eta Nicoară, şi membrii Consiliului şi Comitetului Parohial. Patriarhul României a oferit parohiei o cruce de binecuvântare, o cădelniţă din argint masiv şi câteva cărţi pentru biblioteca parohială. Primarul Tudor Ştefănie a oferit Părintelui Patriarh Daniel titlul de cetăţean de onoare al municipiului Turda şi o icoană argintată. La acest moment festiv, IPS Mitropolit Andrei a vorbit despre istorica aşezare de la Turda şi viaţa bisericească de aici, mulţumind Preafericirii Sale, preoţilor şi tuturor credincioşilor pentru prezenţă. Părintele paroh Aurel Mişca a mulţumit la rândul său şi a oferit ierarhilor câte o icoană. Piatra de temelie la biserica din Turda-Băi a fost pusă la 29 octombrie 1999 de IPS Arhiepiscop Irineu al Alba Iuliei, pe atunci Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. Terenul a fost donat de familia Ioan şi Valeria Beian din Turda, iar proiectul arhitectural a fost realizat de Gherasim Mişca din Timişoara. Lucrările de construcţie, coordonate de preotul paroh Aurel Mişca, au fost realizate în perioada 2000-2001, cu sprijinul credincioşilor, al sponsorilor, al Guvernului României, al Consiliului Local Turda şi al Consiliului Judeţean Cluj. Pictura în tehnica fresco a fost realizată de Petru Teglaş, iar catapeteasma, de sculptorul Mircea Marian din Turda.