Principalele evenimente din luna februarie 1919
2 februarie - La Iași apare revista „Însemnări literare” sub conducerea lui Mihail Sadoveanu și George Topârceanu. Colaboratorii de marcă ai publicației erau: G. Ibrăileanu, Hortensia Papadat-Bengescu, Demostene Botez și Jean Bart; În ziarul „Dacia”, Alexandru Vlahuță semnează un editorial intitulat „Focul”, în care prezintă situația de fapt a țării și a Europei: „[…] Avem vecini răi, cari, din invidie, din instincte de rasă și mai ales din interese pe cari nu și-le pot susținea cu alte mijloace, caută morțiș să vâre sub acoperișul nostru șumuiogul de pae muiate-n gaz și să le dea foc. Să întărim străjile; dar mai vârtos să ne întărim pe noi în dragostea de adevăr, în munca noastră de îndreptare, în cuprinsul și-n rosturile noastre”.
3/16 februarie - Viața politică românească va cunoaște o premieră, și anume întărirea aripii de stânga prin fuziunea Partidului Muncitor, fondat la Iași de Paul Bujor și C.I. Parhon, cu Partidul Țărănesc al învățătorului Ion Mihalache. Un an mai târziu vor adera la această aripă și Constantin Stere și dr. Nicolae Lupu; Ziarul „Dacia” își informează cititorii despre un fapt care însemna revenirea la normalitatea de dinaintea Marelui Război: s-a reluat circulația trenului Orient-Express.
6/19 februarie - Militantul socialist I.C. Frimu moare în închisoarea de la Văcărești, fiind arestat după manifestarea muncitorească din 13 decembrie 1918, protest reprimat energic de Guvern, care se temea de extinderea bolșevismului și în România. Toată presa condamnă tratamentul dur și moartea nemeritată a lui Frimu.
10/23 februarie - Presa națională a redat pe larg derularea zilnică a desfășurării procesului de trădare al colonelului Verzea, fostul șef al Poștei și Telegrafului, care transmisese inamicului informații militare. Pe 10 februarie, Verzea a fost condamnat la moarte. Sentința nu era definitivă. Alături de procesul acestuia, în derulare mai erau și procesele ziariștilor bucureșteni acuzați de colaboraționism. Printre ei: Ioan Slavici și Tudor Arghezi. După moartea lui I.C. Frimu în închisoarea Văcărești, într-un articol din ziarul „Dacia” intitulat „Umanitate” se vorbea cu îngrijorare despre soarta celor aflați acolo.
12/25 februarie - La Sibiu, în data de 12 februarie a avut loc un miting în care 10.000 de țărani ardeleni din zonele controlate de maghiari au cerut Consiliului Dirigent să solicite Guvernului României Mari să trimită armata română pentru a restabili ordinea și a garanta viața populației. Armata română obține aprobarea de la Consiliul Militar Interaliat de a înainta în teritoriul transilvan până la aliniamentul Satu Mare-Oradea-Salonta-Arad.
13 februarie - La Cernăuți se desfășoară Congresul învățătorilor români. În Capitală este reinstalat ca primar liberalul Emil Petrescu. Presa română informează că la Paris s-a stabilit că despăgubirile de război pe care România urmează să le primească vor fi în cuantum de 32 miliarde de lei.
17 februarie - „Plecarea Suveranei” titrează presa bucureștenă, care informează cititorii că regina Maria va întreprinde o vizită la Roma, Paris și Londra. Pe agenda acesteia se află sprijinirea diplomatică a delegației românești de la Conferința de Pace.
18 februarie - Ziarul „Dacia” publică un articol intitulat „Prefaceri bisericești” în care se vorbește despre rezolvarea problemelor stringente ale Bisericii Ortodoxe de după război. Prioritare erau cele legate de adoptarea unui nou statut/constituție bisericească, ocuparea înaltelor scaune arhierești vacante.
21 februarie - Consiliul Dirigent din Transilvania emite o ordonanță care decide utilizarea în arendă a moșiilor care nu erau lucrate de proprietari.
23 februarie - Prin intermediul ziarelor se lansa un apel intitulat „Către învățători și preoți” prin care aceștia erau rugați, în calitatea lor de „luminători și conducători ai poporului de la sate”, să predice poporului importanța reformei agrare, a asocierii țăranilor pentru a lucra pământul, să vorbească despre importanța votului, dar și să le facă educație cetățenească în acest sens.
Scopul era „ridicarea sătenilor”. Se stinge din viață Gheorghe Pop de Băsești (1835-1919), președinte al Partidului Național Român din Transilvania și cel care a prezidat ședința Adunării Naționale de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918.
Sărbători, sfinți, obiceiuri
1 februarie - Sfântul Trifon/Trifan - Pentru țăranul român este o importantă sărbătoare a calendarului agricol. Sfântul Trifon este și patronul lupilor, iar cine muncește în această zi va avea vitele mâncate de lupi. Există obiceiul numit „Gurbanu viilor”: în ziua de 1 februarie bărbații merg la vie strigând: „Hai să mergem la Gurban!”. La vie, proprietarii rupeau crengi și se înconjurau cu ele pe corp ori făceau o coroană pentru cap. Apoi se adunau în jurul unui foc și sărbătoreau.
2 februarie - Stretenia gheții (Întâmpinarea Domnului) sau Filipii de iarnă. În credința populară acum se întâlnește iarna cu primăvara, iar prin ieșirea urșilor din bârlog se pot face prognoze meteo. Sărbătoarea se respectă, iar familiile se ospătează și se dă de pomană celor săraci. Bătrânii spuneau că respectarea acestei sărbători aduce spor casei, că dezgheață pământul și permite oamenilor să îl are și să îl cultive. Un alt obicei pentru cei care aveau vie era acesta: via trebuia să fie înconjurată de câteva ori și apoi salutată: Bună dimineața, vie! Mulțumesc, Ilie!/ Faci vin sau te tai?/ Fac!
10 februarie - Sfântul Haralambie - pentru a se păzi de ciumă se face colivă și se păstrează. E bună de `boale lipicioase~ pentru oameni și păsări. La Lăsata Secului de brânză vin finii la nași cu plocon. Vecinii împart între ei lumânări de seu și cer iertare.
24 februarie - Dragobetele ori Sântion de primăvară (Întâia și a doua aflare a capului Sfântului Ioan Botezătorul) este asociat cu baba Dochia, se crede că este fie slugă ori chiar rudă (fiu sau soț) al acesteia. Pentru a le merge bine, bărbații nu trebuie să se certe cu soțiile, cu femeile în general. În ziua de Dragobete nu se lucrează pentru că este pericol de „pocituri”, cine nu păzește ziua aceasta nu-i fac cloștile pui, iar păsările îi mănâncă roadele ogorului. (Surse: Olteanu Antoaneta, Calendarele poporului român, București, Editura Paideia, 2009 pp. 69-96, Calendar popular pentru toți românii - 1881, 1884).
File de agendă
1 februarie - În 1600, Mihai Viteazul a semnat cu împăratul Rudolf al II-lea „Tratatul de închinare și credință”; este ales primul președinte al SUA (1789) - George Washington; se naște Ion Luca Caragiale (1852); se naște pictorul Ștefan Luchian (1868-1916); la București s-a înființat Arsenalul Armatei; I.L. Caragiale a publicat în „Convorbiri literare” piesa „Conu Leonida față cu reacțiunea”(1880); 99 de ani de la înființarea la Cluj a Institutului de Istorie Națională, ctitorul său fiind regele Ferdinand I. La conducerea sa au fost numiți Ioan Lupaș și Alexandru Lapedatu; Ziua Intendenței Militare.
2 februarie - 55 de ani de la moartea scriitorului Ion Marin Sadoveanu (1893-1964).
3 februarie - Se naște filosoful Constantin Rădulescu-Motru (1868-1957); 65 de ani de la moartea prozatorului Ionel Teodoreanu (1897-1954).
4 februarie - 170 de ani de la moartea poetului Costache Conachi (1778-1849).
5 februarie - 80 de ani de la moartea matematicianului Gheorghe Țițeica (1873-1939).
6 februarie - La Paris are loc prima audiție a „Poemei române” a compozitorului George Enescu (1898); 100 de ani de la moartea militantului socialist I.C. Frimu (1871-1919).
7 februarie - Se naște Patriarhul Teoctist (1915-2007); în 1935, la București are loc premiera primului film sonor realizat în țară - Big-Bang (artiști N. Stroe și V. Vasilache).
9 februarie - România și Polonia au stabilit relații diplomatice (1919); Ziua Internațională a Stomatologului.
10 februarie - 85 de ani de la moartea lui Vasile Goldiș (1862-1934), figură proeminentă a Marii Uniri din 1918, ministru, deputat, publicist de marcă și membru al Academiei Române.
11 februarie - În 1866, Alexandru Ioan Cuza este silit să abdice; în 1929, prin tratatul de la Lateran ia ființă statul Vatican; Ziua europeană a numărului de urgență 112.
12 februarie - Ziua Mondială a Radioului.
13 februarie - Se naște sociologul Dimitrie Gusti (1880-1955), personalitate a culturii românești, întemeietorul școlii monografice românești, al Muzeului Satului și coordonatorul „Enciclopediei României” (1938-1943).
14 februarie - 240 de ani de la moartea exploratorului James Cook (1728-1779); 14/26 se inaugurează Ateneul Român din București.
15 februarie - 455 de ani de la nașterea matematicianului și astronomului Galileo Galilei (1564-1642); 15/27 - 185 de ani de la nașterea istoricului V.A. Urechia (1834-1901); se naște criticul, istoricul literar și omul politic Titu Maiorescu (1840-1917); s-a inaugurat prima linie ferată electrificată din România - București-Brașov;
18 februarie - 455 de ani de la moartea sculptorului și pictorului Michelangelo Buonarroti (1475-1564).
19 februarie - 155 de ani de la nașterea folcloristului Artur Gorovei (1864-1951); 145 de ani de la nașterea ziaristului Stelian Popescu (1874-1960); se naște marele sculptor român Constantin Brâncuși (1876-1957); 19.02/03.03 - 115 ani de la nașterea filosofului Mircea Vulcănescu (1904-1952); se naște poetul Marin Sorescu (1936-1996); 80 de ani de la nașterea interpretei de muzică populară Irina Loghin (n. 1939).
21 februarie - Ziua Internațională a Limbii Materne (declarată de UNESCO în anul 2000).
22 februarie - 205 ani de la nașterea poetului Grigore Alexandrescu (1814-1885); 155 de ani de la nașterea scriitorului Jules Renard (1864-1892).
24 februarie - Împăratul roman Galerius a publicat Edictul prin care se începea persecuția creștinilor în Imperiul Roman de Răsărit (303).
25 februarie - A fost emisă circulara prin care s-a introdus alfabetul latin în toate școlile românești (1856).
26 februarie - 455 de ani de la nașterea scriitorului Christopher Marlowe (1564-1593); s-a născut Victor Hugo (1802-1885); se naște scriitorul, filosoful și istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1838-1907).
27 februarie - Se naște sculptorul Ion Irimescu (1903-2005); în 1940, Martin Kamen și Sam Ruben au descoperit izotopul de carbon -14, care stă la baza datărilor obiectelor descoperite de către arheologi; Ziua Internațională a Ursului Polar.
28 februarie - 265 de ani de la nașterea lui Gheorghe Șincai (1754-1816), membru marcant al Școlii Ardelene; 234 de ani de la executarea prin tragere pe roată a lui Horea și Cloșca, liderii răscoalei țărănești din 1874; 28.02./13.03 - se naște marele scriitor și filosof al religiilor Mircea Eliade (1907-1986); Ziua Protecției Civile (România).