Principalele evenimente din luna mai 1918

Un articol de: Prof. dr. Dorin Stănescu - 02 Mai 2018

21 aprilie/4 mai - Ziarele epocii anunță demobilizarea generală a armatei începând cu luna mai 1918, urmare a semnării păcii cu Puterile Centrale. Demobilizarea se va face treptat, în ordinea contingentelor, începând cu cele mai vechi. Erau exceptate contingentele 1916-1919, care rămâneau sub arme până la noi dispoziții. Armata română trebuia să treacă de pe piciorul de război la cel de pace până la 1 iunie 1918; Ziarul Mișcarea” publică o amplă relatare a funeraliilor lui Barbu Ștefănescu Delavrancea. Personalitatea acestuia a fost evocată de Tache Ionescu, Robert de Flers, I. Petrovici;

6 mai - Dizolvarea Parlamentului și convocarea alegerilor inițiate de către Guvernul Marghiloman sunt puternic contestate de către Partidul Național Liberal, care anunță că nu va participa la viitoarele alegeri și că nu va recunoaște legalitatea lor. De altminteri, se spune în comunicatul publicat în ziarul liberal Mișca­rea”, o luptă politică reală e și cu neputință în situația actuală a regatului, sub un regim de stare de asediu, de cenzură și de ocupație străină;

24 aprilie/7 mai - Tratatul de pace de la Buftea-București;

9 mai - Presa din Iași prezintă consecințele teritoriale ale Păcii de la Buftea-București, publicând nominal localitățile din județele: Mehedinți, Vâlcea, Argeș, Muscel, Prahova, Bacău, Neamț, Suceava, Botoșani, Dorohoi. În total, 162 de localități cu aproximativ 100.000 de locuitori. Se mai adaugă și Dobrogea. În total, scrie publicația Mișcarea”, România a pierdut 800.000 de locuitori dintr-o populație de 7.500.000; Portul Constanța și calea ferată Cernavodă-Constanța vor fi exploatate de o societate germano-bulgară; Episcopia Dunării de Jos a cerut Ministerului Cultelor realipirea județului Brăila la această episcopie, dar și a județelor Bolgrad și Ismail din Basarabia;

10 mai - Ziarele germanofile” „Arena” și „Steagul” reiau atacurile asupra lui Ion I.C. Brătianu, calomniindu-l că ar fi transportat cu vagoanele CFR vinul de pe moșiile sale, iar trenurile CFR au fost folosite în interes privat în detrimentul interesului național de a transporta armata și civilii aflați în retragere spre Moldova; Școlile intră în normalitate, de la 1 iunie 1918, în școlile și liceele din Moldova se vor ține examene; Ion I.C. Brătianu publică o scrisoare deschisă în replică la acuzațiile generalului Al. Averescu privind răspunderile” fostului prim-ministru I.I.C. Brătianu pentru organizarea, conducerea războiului și dezastrul campaniei din 1916;

12 mai - Vizita lui Alexandru Marghiloman, însoțit de câțiva membri ai Guvernului, la Iași. Fruntașul conservator și germanofilul” P.P. Carp revine în Moldova, la conacul său de la Țibănești;

13 mai - Ziarul Mișcarea” informează despre o uriașă defla­grație produsă la depozitul de muniții al armatei române de la Socola. Zguduiturile produse de explozii s-au resimțit la Iași asemenea unui mic cutremur. În gara Socola se afla și un tren cu soldații regimentului 27 artilerie, mulți dintre ei murind. În apropierea depozitului se aflau și soldați ai regimentului 2 grăniceri și 4 vânători. Și în rândul acestora s-au consemnat victime;

14 mai - Bilanțul provizoriu al exploziei de la Socola a contabilizat 45 de soldați morți, starețul Soroceanu și doi călugări de la schitul din zonă, un avocat, 29 de soldați dispăruți; cauza accidentului ar fi fost o scânteie de la o locomotivă care ar fi ajuns în dreptul depozitelor, provocând incendiul și explozia muniției;

16 mai - Alexandru Marghiloman a declarat la o recepție ținută în onoarea generalului Eremia Grigorescu: „Se crede că Basarabia s-a luat la Chișinău când sfatul patriotic a votat rezoluția blocului moldovean. Basarabia, domnii mei, s-a întrupat cu România în timpul negocierilor de pace. E meritul meu...”

19 mai - Criza alimentară continuă în Moldova, pâinea se achiziționează pe bază de cartele distribuite populației, iar prețurile la alimentele de bază cresc foarte mult ca urmare a speculei practicate de comercianți: carnea 8-12 lei pe kg, făina de grâu - 8 lei kg, brânza -12 lei, cașcavalul - 20 lei, untul - 35 lei kg, oul - 35 de bani, cafeaua 100-120 lei kg. „Verde­țurile în piață se vând ca la farmacie. Articolele de îmbrăcăminte foarte rare, foarte scumpe și foarte proaste!”, notează ziarul „Mișca­rea”, comentând traiul românilor în primele luni ale anului 1918; La Iași, pe strada Lăpușneanu, se deschide o expoziție de pictură și sculptură a artiștilor ieșeni;

23 mai - Un grup de perso­nalități ale vieții politice și culturale românești aflate la Paris au semnat un protest față de abuzivul tratat de pace pe care Puterile Centrale l-au dictat României; Ziarul „Mișcarea” consemnează că o parte din refugiați a început să se întoarcă în Muntenia, iar procedura este următoarea: trebuie să se solicite comandaturii germane din Muntenia auto­rizația pentru aceasta, listele cu numele persoanelor care primesc această autorizație sunt afișate la sediul Ministerului de Interne din Iași;

25 mai - La Vaslui pâinea lipsește de 21 de zile, iar mălaiul, de o săptămână. Și la Piatra Neamț, Dorohoi și Fălticeni este o criză a pâinii. La Galați prețul pâinii albe este foarte ridicat - 4 lei kg. Nici în Muntenia și Oltenia situația nu este mai bună, cauza fiind recolta slabă a anului 1917, lipsa unor căi de comunicații cu Basarabia, fapt ce îngreunează aducerea grânelor de aici;

28 mai - La biserica mitropolitană din Iași, în prezența regelui și reginei, s-a desfășurat o slujbă de pomenire a eroilor. Au fost aduse și drapelele unităților care au luptat.

File de agendă

1 mai - În anul 1885, Regele Carol I emite un decret regal prin care se recunoaște Biserica Ortodoxă Română din Regatul României ca fiind autocefală, recunoaștere făcută de către Patriarhia de la Constantinopol; 659 de ani de la recu­noașterea Mitropoliei Țării Românești de către Patriarhia din Constantinopol; în 1889, Congresul Internaționalei Socialiste a stabilit ca ziua de 1 Mai să devină Ziua Internațională a Muncii;

2 mai - Ziua Națională a Tineretului; 90 de ani de la moartea scriitorului George Ranetti (1875-1928);

3 mai - Ziua Mondială a Libertății Presei ­stabilită de către UNESCO; la Blaj, în 1848 are loc Marea Adunare Națională a Românilor în ­cadrul căreia se adoptă programul revoluției ­române din Transilvania;

5 mai - 70 de ani de la moartea filologului Sextil Pușcariu (1877-1948);

6 mai - 80 de ani de la moartea poetului ­Octavian Goga (1881-1938);

7 mai - 185 de ani de la nașterea compozitorului Johannes Brahms (1833-1897);

8 mai - Ziua mondială a Crucii Roșii; 95 de ani de la nașterea scriitorului Petru Dumitriu (1923-2002);

9 mai - Proclamarea Independenței de Stat a României, Ziua Europei; 100 de ani de la moartea poetului George Coșbuc;

10 mai - În 1866, Carol I este proclamat domnitor al Principatelor Române, iar în 1881 s-a ­încoronat ca rege al României; Concordatul cu ­Vaticanul prin care se stipula că în România religia catolică se putea practica liber - 1922;

11 mai - Constantinopolul devine noua capitală a Imperiului Roman (330. d.Hr.);

12 mai - 1905ani de la ridicarea la Roma a Columnei lui Traian (113 d.Hr.); 85 de ani de la moartea scriitorului Jean Bart (1874-1933);

13 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional, zi instituită din mai 2015;

14 mai - În 1948 se formează statul Israel;

15 mai - Ziua Internațională a Familiei; 145 de ani de la moartea lui Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), primul domn al Principatelor Unite;

16 mai - 60 de ani de la moartea generalului și omului politic Nicolae Rădescu (1874-1953);

18 mai - Ziua Internațională a Muzeelor;

20 mai - 30 de ani de la moartea academicianei Ana Aslan (1897-1988), medic specializat în ­gerontologie și creatoare a Gerovitalului;

21 mai - 45 de ani de la moartea matematicianului Grigore Moisil (1906-1973);

23 mai - Ziua Națională a Aromânilor;

25 mai - 85 de ani de la nașterea criticului și istoricului literar acad. Eugen Simion (n. 1933);

28 mai - 55 de ani de la moartea scriitorului Ion Agârbiceanu (1882-1963);

29 mai - 565 de ani de la cucerirea Constantinopolului de către sultanul Mahomed al II-lea, sfârșitul Imperiului Bizantin (1453);

31 mai - Ziua Mondială Împotriva Fumatului instituită de Organizația Mondială a Sănătății; 135 de ani de la nașterea lui Onisifor Ghibu (1883-1972).