Principalele evenimente din noiembrie 1918

Un articol de: Prof. dr. Dorin Stănescu - 01 Noiembrie 2018

3 noiembrie - Consiliul Națio­nal Român Central format din reprezentanții Partidului Național Român și ai Partidului Social-Democrat din Transilvania își începe activitatea la Arad, preia controlul asupra auto­rităților locale din Ardeal și începe negocieri cu Guvernul maghiar condus de Karoly Mihaly.

6 noiembrie - demisia Guvernului Alexandru Margiloman. La conducerea României este instalat un Guvern de tranziție, condus de generalul Constantin Coandă. Acest Guvern avea ca obiective declarate: anularea actelor Guvernului anterior, decretarea reformelor agrară și electorală, pregătirea armatei pentru a fi alături de Antantă, mobilizarea și trimiterea trupelor peste Carpați, în Ardeal, pentru a proteja populația românească de aici; secretarul de stat al SUA, Robert Lansing, a dat un mesaj prin care recunoștea dreptul românilor de a se uni.

7 noiembrie - Consiliul Națio­nal Român Central din Transilvania decide înființarea gărzilor naționale, a gărzilor sătești pentru a se asigura liniștea și securitatea zonei.

8 noiembrie - Guvernul Coandă acordă permisiunea Diviziei a 8-a a armatei române, condusă de generalul Iacob Zadik, de a intra în Bucovina pentru a pune capăt actelor de dezordine săvârșite de ucraineni. Permisiunea a fost dată după ce, în prealabil, Consiliul Național din Bucovina solicitase ajutorul României. La Iași, de ziua Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil, la Catedrala Mitropolitană are loc o impresionantă ceremonie în jurul relicvei lui Mihai Viteazul, simbolul unirii neamului. La ceremonie participă suveranii, iar slujba este oficiată de Mitropolitul Pimen; episcopii ortodocși și greco-catolici ai românilor din Transilvania dau o declarație prin care recunosc autoritatea CNRC de la Arad și îi îndeamnă pe toți românii să sprijine activitatea acestuia.

9 noiembrie - Guvernul român emite un ultimatum către trupele germane de ocupație, cerându-le să părăsească țara în 24 de ore.

10 noiembrie - România declară război Puterilor Centrale. Regele Ferdinand ordonă mobilizarea generală a armatei române.

10/11 noiembrie - Trupele franceze comandate de generalul Franchet d’Esperey trec Dunărea, pe la Giurgiu, cu direcția Bucu­rești. Armata lui Mackensen începe retragerea spre Transilvania.

11 noiembrie - La Com­piègne, în Franța, este semnat Armistițiul între Antantă și Germania, practic, acum se încheie războiul. Germania recunoaște inclusiv nulitatea Tratatului de pace de la Buftea-București.

12 noiembrie - Armata română intră în Cernăuți, într-un entuziasm general al locuitorilor orașului.

13 noiembrie - Consiliul Național din Bucovina își asumă întreaga putere în stat, iar Iancu Flondor este numit șef al Guvernului. La Belgrad, generalul Franchet d’Esperey încheie un ar­mistițiu cu ungurii și fixează arbitrar, cu încălcarea angajamentelor Antantei față de România din august 1916, linia de demar­cație între aliați și armata ungară pe cursul Mureșului.

13-15 noiembrie - La Arad au loc tratative între repre­zen­tan­ții Consiliului Național Maghiar, ai Guvernului Karoly și cei ai Consiliului Național Român Central. Condițiile oferite de maghiari nu corespund aspirațiilor românești și sunt respinse. Se decide și ținerea de alegeri și organizarea unei mari adunări. Alegerile pentru Marea Adunare Națională a Românilor din Transilvania se desfășoară timp de 12 zile, iar 600 de membri sunt aleși din districtele Ardealului (câte 5 de fiecare district), restul de 628 sunt repre­zentanți ai organiza­țiilor profesionale, culturale etc. În urma acestor alegeri la Alba Iulia vor veni 1.228 de delegați.

16 noiembrie - În România prin decret-lege intră în vigoare votul universal masculin.

18 noiembrie - Consiliul Național Român Central din Transilvania elaborează un document intitulat „Către popoarele lumii” prin care afirmă dreptul românilor transilvăneni de a se uni cu România.

20 noiembrie - Este convocată Marea Adunare Națională la Alba Iulia pentru data de 1 decembrie 1918; armata română intră în Transilvania și reîncepe opera­țiunile militare; Ziarul „Mișcarea” din Iași publică o telegramă trimisă lui Ion I.C. Brătianu de către Georges Clemenceau, premierul Franței, în care acesta îi scrie că se bucură că România s-a alăturat Antantei și că speră ca România să realizeze „unitatea țărilor române”.

22 noiembrie - Consiliul Național Român Central din Transilvania a solicitat ultimativ Guvernului maghiar să recunoască deținerea controlului și implicit puterea sa asupra Ardealului.

24 noiembrie - Consiliul Național Român de la Blaj lansează un apel intitulat „Veniți la Alba Iulia! Frați Români!”. În apel se spunea: „Veniți cu toții la Marea Adunare Națională care se va ține la 1 Decembrie în Bălgradul lui Mihai Viteazul. Veniți cu miile, cu zecile de mii! Lăsați grijile acasă, căci în această zi vom pune temelia unui viitor mai bun și fericit pentru întreg ­neamul…”

25 noiembrie - Diviziile 4 și 7 infanterie ale armatei române au ajuns în Transilvania la Târgu Mureș, Reghinul Săsesc, zona Bistrița - Mureș.

28 noiembrie - La Cernăuți, Congresul General al Bucovinei, format din 100 de membri aleși, votează „Unirea necondiționată și pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuș, Colacin și Nistru, cu Regatul României”. Deputații români - 74, germani - 7, polonezi - 6 au votat pentru, cei 13 deputați ucraineni s-au retras înainte de supunerea la vot a propunerii de unire.

30 noiembrie - Liderii celor două partide românești din Transilvania - Partidul Național Român și Partidul Social-Democrat - se întrunesc și dezbat proiectul de unire cu România și o serie de principii pe care să se fondeze noul stat. Proiectul avea opt puncte și era redactat de Vasile Goldiș, Șt. Cicio-Pop; familia regală pără­sește Iașiul în uralele mulțimii și pleacă spre București.

File de agendă

1 noiembrie - 195 de ani de la nașterea omului politic conservator Lascăr Catargiu (1823-1899); se stinge din viață Theodor Mommsen, unul dintre marii istorici ai lumii (1817-1903); În 1922 se inaugurează, la Roma, Școala Română, azi Academia di Roma, în 1928 se inaugurează Radio România; Ziua Radioului Național; Ziua Internațională a veganismului (vegetarianismului).

2 noiembrie - în 1784 izbucnește răscoala condusă de Horia, Cloșca și Crișan; în 1991, Bartolomeu I devine Patriarh al Constantinopolului; se naște sculptorul Dimitrie Paciurea (1873-1932).
3 noiembrie - la Paris este inaugurat Palatul UNESCO (1958); se naște academicianul Dan Berindei (1923); Ziua Vânătorilor de munte.

6 noiembrie - se naște Ilie Lazăr (1895-1976), figură marcantă a generației care a făcut Unirea.

9 noiembrie - bătălia de la Posada dintre oastea lui Basarab I și cea a regelui Ungariei - Carol Robert de Anjou.

10 noiembrie - s-a finalizat tipărirea Bibliei în limba română. Aceasta a fost inițiativa domnitorului muntean Șerban Cantacuzino; în 1940 are loc în România un seism major soldat cu 1.000 de morți și 4.000 de răniți; Ziua Artileriei Române.

13 noiembrie - se naște Augustin din Hippo (354-430 d.Hr.); 150 de ani de la moartea compozitorului G. Rossini (1792-1868).

14 noiembrie - a fost finalizată zidirea Bisericii „Înălțarea Domnului” de la Mănăstirea Neamț. Acest monument este considerat definitoriu pentru arhitectura de factură religioasă din cadrul stilului moldovenesc (1497); Dobrogea devine parte a României ca urmare a participării țării noastre la Războiul ruso-româno-turc (Războiul de Independență) 1878; în Marea Britanie începe să emită BBC (1922); în 1987 la Brașov încep protestele muncitorilor de la „Steagul Roșu”; Ziua mondială de luptă împotriva diabetului, instituită de ONU din 1991.

21 noiembrie - Iosif al II-lea, împăratul Austriei, ordonă reprimarea răscoalei țărănești conduse de Horea (1784); Edison anunță că a inventat o mașină care poate înregistra sunete - fonograful (1877); la Sigmaringen a fost semnat un act prin care prințul Ferdinand de Hohenzollern este desemnat prinț moștenitor al tronului României (1880); 120 de ani de la nașterea pictorului belgian René Magritte; Ion Mihalache devine președinte la PNȚ (1933); Banca Națională a României pune în circulație noua bancnotă de 1 leu cu denumirea statului Republica Socialistă România (1966); Ziua mondială a televiziunii, instituită de ONU din 1996; NATO invită România, alături de alte țări din fostul bloc comunist, să devină membră.

23 noiembrie - se naște Gheorghe Calciu-Dumitreasa (1925-2006), preot și disident al regimului comunist din România; Ziua economiștilor.

24 noiembrie - se stinge din viață omul politic Ion I. C. Brătianu (1864-1927), făuritorul României Mari.

27 noiembrie - 200 de ani de la nașterea lui Aron Pumnul (1818-1866); Alfred Nobel creează Premiul Nobel în 1895; este asasinat marele istoric Nicolae Iorga (1871-1940).

30 noiembrie - Ziua mondială împotriva pedepsei cu moartea.